Rapar Mar Chik 29
1 Magi e weche mag singruok mane Jehova Nyasaye ochiko Musa mondo omi jo-Israel otim kane gin Moab, kaachiel gi singruok mane osetimo kodgi Horeb.
Acestea sunt cuvintele legământului, pe care DOMNUL a poruncit lui Moise, ca să îl facă cu copiii lui Israel în ţara Moabului, în afară de legământul pe care l-a făcut cu ei în Horeb.
2 Musa noluongo jo-Israel duto mowachonegi niya, Useneno gi wangʼu gik moko duto mane Jehova Nyasaye otimo Misri ne Farao, jodonge duto, to gi pinyno.
Şi Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a spus: Aţi văzut tot ce a făcut DOMNUL înaintea ochilor voştri în ţara Egiptului, lui Faraon şi tuturor servitorilor lui şi întregii lui ţări;
3 Ne uneno gi wangʼu timbe madongo mane gin ranyisi gi honni.
Marile ispite pe care ochii tăi le-au văzut, semnele şi acele mari miracole,
4 To nyaka chil kawuono pok Jehova Nyasaye imiyou paro mar ngʼeyo, mar neno kata it mar winjo.
Totuşi DOMNUL nu v-a dat o inimă să pătrundeţi şi ochi să vedeţi şi urechi să auziţi, până în această zi.
5 E kinde mag higni piero angʼwen kane atelonu e thim lepu ne ok oti kata wuocheu bende ok oti.
Şi v-am condus patruzeci de ani prin pustiu, hainele voastre nu s-au învechit pe voi şi sandaua ta nu s-a învechit pe piciorul tău.
6 Ne ok uchamo makati kata madho divai kata gima mero ji ne atimo mano mondo ungʼe ni An e Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
Nu aţi mâncat pâine, nici nu aţi băut vin sau băutură tare, ca să cunoaşteţi că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
7 Kane uchopo ka, Sihon ruodh Heshbon kod Og ruodh Bashan ne omonjowa to ne waloyogi.
Şi când aţi ajuns la acest loc, Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, au ieşit împotriva noastră la bătălie şi noi i-am lovit,
8 Ne wakawo pinygi mi wamiyo jo-Reuben, jo-Gad kod nus mar dhood jo-Manase kaka girkeni.
Şi le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor şi gadiţilor şi la jumătate din tribul lui Manase.
9 Nyaka urit weche mag singruokgi mondo mi udongi kuom gik moko duto mutimo.
Păziţi de aceea cuvintele acestui legământ şi împliniţi-le, ca să prosperaţi în tot ce faceţi.
10 Kawuononi uchungʼ uduto e nyim Jehova Nyasaye ma Nyasachu ka un kaachiel gi jotendu, jou madongo, jodongu, jotendu mamoko, kod jo-Israel duto machwo,
Voi staţi în picioare astăzi cu toţii înaintea DOMNULUI Dumnezeul vostru, căpeteniile triburilor voastre, bătrânii voştri şi administratorii voştri, toţi bărbaţii lui Israel,
11 kaachiel gi nyithindu kod mondu, to gi jopinje mamoko modak e kembeu kabaronu yien kendo umbonu pi.
Micuţii voştri, soţiile voastre şi străinul tău care este în mijlocul taberei tale, de la tăietorul lemnului tău până la aducătorul apei tale,
12 Uchungo ka mondo utim singruok gi Jehova Nyasaye ma Nyasachu, singruok ma Jehova Nyasaye timo kodu kawuononi gi kwongʼruok chopo kare,
Ca să intri în legământ cu DOMNUL Dumnezeul tău şi în jurământul său, pe care DOMNUL Dumnezeul tău îl face cu tine astăzi,
13 mondo oyieru adimba kaka joge, ka obedo Nyasachu kaka ne osingore ne kwereu ma Ibrahim, Isaka kod Jakobo.
Ca să te întemeieze astăzi ca popor al său şi să îţi fie Dumnezeu, precum ţi-a spus şi precum a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.
14 Atimo singruokni ka akwongʼora kawuono, ok gi un kende
Şi nu numai cu voi fac acest legământ şi acest jurământ;
15 ma uchungʼ ka kodwa kawuononi e nyim Jehova Nyasaye ma Nyasachwa, to atime nyaka gi joma onge kodwa ka kawuono.
Ci cu acela care stă în picioare aici astăzi cu noi înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru şi de asemenea cu cel care nu este astăzi aici, cu noi,
16 Un ungʼeyo kaka ne wadak Misri kendo kaka ne wakalo e kind pinje ka wabiro ka.
(Pentru că ştiţi cum am locuit noi în ţara Egiptului; şi cum am trecut prin mijlocul naţiunilor printre care aţi trecut;
17 Ne uneno gik mamono ma gilamo kod kido mag nyisechegi manono molos gi yien kod kite, kaachiel gi mago mag fedha gi dhahabu.
Şi aţi văzut urâciunile lor şi idolii lor, lemn şi piatră, argint şi aur, care erau printre ei),
18 Neuru ni onge dichwo kata dhako, anywola kata dhoot moro e dieru kawuono ma chunye lokore weyo Jehova Nyasaye ma Nyasachwa kadhi lamo nyiseche mag jopinjego; bende neuru ni onge yath manyago olemo makech mar richo.
Ca nu cumva să fie între voi vreun bărbat, sau femeie sau familie sau trib, a cărui inimă să se întoarcă astăzi de la DOMNUL Dumnezeul nostru, ca să meargă şi să servească dumnezeilor acestor naţiuni, ca nu cumva să fie între voi o rădăcină care aduce fiere şi pelin;
19 Ka ngʼat ma kamano owinjo weche mag singruok mi omiyore gweth kende kendo owacho e chunye niya, “Onge gima biro tima kata obedo ni asetimo mana giga awuon maparo.” Magi duto nokel masira ne pinje mag pi to gi kuonde motwo.
Şi să se întâmple, când aude cuvintele acestui blestem, să se binecuvânteze singur în inima sa, spunând: Voi avea pace, deşi umblu în imaginaţia inimii mele, ca să adaug beţia la sete;
20 Jehova Nyasaye ok nowene ngʼatno richone, kendo mirimbe mager nowangʼ ngʼatno ka mach. Kwongʼ duto mondikie kitabuni nomake kendo Jehova Nyasaye noruch nyinge oko e bwo pinyni.
DOMNUL nu îl va scuti, ci furia DOMNULUI şi gelozia lui vor fumega împotriva acelui bărbat şi vor veni peste el toate blestemele care sunt scrise în cartea aceasta şi DOMNUL îi va şterge numele de sub cer.
21 Jehova Nyasaye nopoge kuom dhout Israel duto mi none masira kaluwore gi singruok duto mag kwongʼ mondiki ei Kitabuni mar Chik.
Şi DOMNUL îl va separa ca rău dintre toate triburile lui Israel, conform cu toate blestemele legământului care sunt scrise în cartea aceasta a legii,
22 Nyithindu manobi bangʼu to gi jopinje moa mabor none kit kwongʼ duto modonjo e piny kod tuoche mayoreyore ma Jehova Nyasaye osekelo kuomgi.
Astfel încât generaţia care va veni din copiii voştri, care se va ridica după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară îndepărtată, vor spune când vor vedea plăgile ţării acesteia şi bolile pe care DOMNUL le-a pus pe ea;
23 Piny duto nowangʼ gi mach kendo notim chumbi, maonge gima opidhi manobedie, kata gima dongo ok none, bende onge kata mana alode manodongie. Nokethre mana ka Sodom gi Gomora gi Adma kod Zeboim mane Jehova Nyasaye oketho ka mirima nomake.
Şi că toată ţara ei este pucioasă şi sare, arzând, că nu este semănată, nici nu rodeşte, nici nu creşte vreo iarbă în ea, ca dărâmarea Sodomei şi Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a dărâmat DOMNUL în furia sa şi în mânia sa,
24 Pinje duto nopenjre niya, “Angʼo momiyo Jehova Nyasaye otimo ma ne pinyni? Angʼo momiyo mirima mager omake malich kama?”
Chiar toate naţiunile vor spune: Pentru ce a făcut astfel DOMNUL acestei ţări? Ce înseamnă dogoarea acestei mari furii?
25 To nodwokgi niya, “Nikech jogi ne ojwangʼo singruok mar Jehova Nyasaye, ma Nyasach kweregi mane otimo kodgi kogologi e piny Misri.
Atunci ei vor spune: Pentru că au părăsit legământul DOMNULUI Dumnezeul părinţilor lor, pe care l-a făcut cu ei când i-a scos din ţara Egiptului,
26 Negidhi mi gilamo nyiseche moko nono ma gikulorenegi, nyiseche mane ok gingʼeyo, ma gin nyiseche mane ok imiyogi mondo gilam.
Fiindcă au mers şi au servit altor dumnezei şi li s-au închinat, dumnezei pe care ei nu i-au cunoscut şi el nu li i-a dat,
27 Emomiyo mirimb Jehova Nyasaye nowangʼo pinyni, kokelo kuomgi kwongʼ duto ma ondiki e kitabuni.
Şi mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva acestei ţări, ca să aducă asupra ei toate blestemele care sunt scrise în această carte,
28 Kane Jehova Nyasaye iye owangʼ ka en gi mirima mager, nogologi oko mi oterogi e piny moro ma pod gintiere nyaka chil kawuono.”
Şi DOMNUL i-a dezrădăcinat din ţara lor în furie şi în mânie şi cu mare indignare şi i-a aruncat într-o altă ţară, ca în ziua aceasta.
29 Gik mopondo duto ni e lwet Jehova Nyasaye ma Nyasachwa, to gik mofwenynwa gin magwa kod nyithindwa nyaka chiengʼ, mondo mi walu weche duto mondiki e kitabuni.
Lucrurile tainice aparţin DOMNULUI Dumnezeul nostru, dar cele revelate ne aparţin nouă şi copiilor noştri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.
