Rapar Mar Chik 28
1 Ka uluoro Jehova Nyasaye ma Nyasachu kendo urito adimba chikene duto ma amiyou kawuono, to Jehova Nyasaye ma Nyasachu biro tingʼou malo moloyo ogendini duto modak e piny.
Şi se va întâmpla, dacă vei da ascultare cu atenţie vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, luând seama să împlineşti toate poruncile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că DOMNUL Dumnezeul tău te va înălţa mai presus de toate naţiunile pământului,
2 Gwethgi duto nobed magu kamoro amora ma untie ka uluoro Jehova Nyasaye ma Nyasachu, kendo magi e gin:
Şi toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi te vor ajunge, dacă vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău.
3 Ibiro gwedhou ka un e dala kata ka un oko.
Binecuvântat vei fi în cetate şi binecuvântat vei fi în câmp.
4 Nogwedhu gi nyithindo mangʼeny gi cham mogundho kod jamni mathoth ma gin kweth mag nyiroye kod mag nyirombe.
Binecuvântat va fi rodul trupului tău şi rodul pământului tău şi rodul vitelor tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
5 Nogwedh atongeu gi dakuondeu duto.
Binecuvântat va fi coşul tău şi covata ta.
6 Nogwedhu ka udonjo e dala kendo ka uwuok.
Binecuvântat vei fi când intri şi binecuvântat vei fi când ieşi.
7 Jehova Nyasaye noket wasiku ma monjou e lwetu mi unulogi. Ginimonju ka gin oganda achiel, to ginike ka gia iru ka gin migepe abiriyo.
DOMNUL va face pe duşmanii tăi, care se ridică împotriva ta, să fie bătuţi înaintea feţei tale; ei vor ieşi împotriva ta pe o cale şi vor fugi dinaintea ta pe şapte căi.
8 Jehova Nyasaye biro gwedho decheu kaachiel gi gimoro amora ma uchiworu timo, Jehova Nyasaye ma Nyasachu biro gwedhou e piny ma omiyou.
DOMNUL va porunci binecuvântare asupra ta în depozitele tale şi pe tot ce îţi vei pune mâna; şi te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
9 Jehova Nyasaye biro gurou kaka joge maler, mana kaka ne owacho ka okwongʼore, ka urito chike mag Jehova Nyasaye ma Nyasachu kendo uwuotho e yorene.
DOMNUL te va întemeia ca popor sfânt pentru el, precum ţi-a jurat, dacă vei păzi poruncile DOMNULUI Dumnezeul tău şi vei umbla în căile lui.
10 Eka ji duto modak e piny none ni un joma oluong gi nying Jehova Nyasaye kendo gibiro luorou.
Şi toate popoarele pământului vor vedea că eşti numit după numele DOMNULUI şi se vor teme de tine.
11 Jehova Nyasaye biro miyou gweth mogundho; ma gin nyithindo mangʼeny, jamni mathoth kod cham mogundho e piny mane Jehova Nyasaye osingore kokwongʼore ni kwereu ni nomiu.
Şi DOMNUL te va face abundent în bunătăţi, în rodul trupului tău şi în rodul vitelor tale şi în rodul pământului tău, în ţara pe care DOMNUL a jurat părinţilor tăi să ţi-o dea.
12 Jehova Nyasaye biro yawo polo, ma en kar keno mag mwandune, ka ochiwo koth e piny e ndalo mowinjore, kendo ka ogwedho tije duto mag lwetu. Ubiro chiwo hola ne pinje mangʼeny to un ok unuhol gimoro kuomgi.
DOMNUL îţi va deschide tezaurul său bun, cerul să dea ploaie ţării tale la timpul ei şi să binecuvânteze toată lucrarea mâinii tale, şi vei da cu împrumut multor naţiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut.
13 Jehova Nyasaye nomi ubed jotelo to ok joma itelonegi. Ka urito chike ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu miyou kawuononi kendo uluwogi adimba, to kinde duto unubed jotelo to ok joma itelonegi.
Şi DOMNUL te va face capul şi nu coada, şi vei fi numai deasupra şi nu vei fi dedesubt, dacă dai ascultare poruncilor DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ţi le poruncesc astăzi să iei seama şi să le împlineşti,
14 Kik uwe chike ma amiyou kawuononi, ka udhi e bat korachwich kata koracham kendo ka uluwo nyiseche manono kendo utiyonegi.
Şi să nu te abaţi nici la dreapta nici la stânga, de la niciunul dintre cuvintele pe care ţi le poruncesc astăzi, ca să mergi după alţi dumnezei să le serveşti.
15 To ka ok uchiwo luor ne Jehova Nyasaye ma Nyasachu kendo ok urito chikene duto adimba kod buchene ma amiyou kawuononi, to kwongʼ-gi duto biro makou.
Dar se va întâmpla, dacă nu vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să iei seama şi să împlineşti toate poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că toate blestemele acestea vor veni peste tine şi te vor ajunge.
16 Ibiro kwongʼou ka un e dala kata ka un oko.
Blestemat vei fi în cetate şi blestemat în câmp.
17 Nokwongʼ atongeu gi dakuondeu.
Blestemat va fi coşul tău şi blestemată covata ta.
18 Nyithindu munywolo nokwongʼ, kaachiel gi chambu, gi nyiroye mag dhou kod nyithi jambu.
Blestemat va fi rodul trupului tău şi rodul ţării tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
19 Ibiro kwongʼou ka udonjo kendo kuwuok.
Blestemat vei fi când intri şi blestemat când ieşi.
20 Jehova Nyasaye biro oronu kwongʼ, ngʼengʼ kod achaya e gimoro amora ma utimo, nyaka urum chuth makaru lal nono nikech richo ma usetimo ma ujwangʼe.
DOMNUL va trimite peste tine blestem, chinuire şi mustrare, peste orice îţi vei pune mâna să faci, până când vei fi nimicit şi până când vei pieri repede, din cauza stricăciunii faptelor tale, prin care m-ai părăsit.
21 Jehova Nyasaye biro goyou gi tuoche mi otieku e piny ma udhi kawo.
DOMNUL va face ciuma să se lipească de tine, până când te va nimici din ţara în care intri să o stăpâneşti.
22 Jehova Nyasaye nogou gi tuo mar kahera, midhusi gi tuo akuodi kod gwonyo kendo obiro kelonu oro mi cham rochre ewi dongo; kendo gigo duto biro thagou nyaka urum chuth.
DOMNUL te va lovi cu mistuire şi cu febră şi cu inflamare şi cu arsură puternică şi cu sabie şi cu tăciune în grâu şi cu mană; şi ele te vor urmări până vei pieri.
23 Polo norieny ka mula ewiu, piny to nobed matek ka chuma.
Şi cerul tău care este deasupra capului tău va fi aramă, şi pământul care este sub tine, fier.
24 Jehova Nyasaye enolok koth machwe e pinyu obed mana lo kod buru malich, gini olre koa e polo nyaka unurum.
DOMNUL va face ploaia peste ţara ta, pulbere şi praf, ele vor coborî din cer asupra ta, până când vei fi nimicit.
25 Jehova Nyasaye nomi lou e nyim wasiku. Unumonjgi ka un e achiel, to unuring-gi kuke e migepe abiriyo, kendo unubed gima wichkuot ne ogendini duto manie piny.
DOMNUL va face să fii bătut înaintea duşmanilor tăi, vei ieşi împotriva lor pe o cale şi vei fugi dinaintea lor pe şapte căi şi vei fi alungat în toate împărăţiile pământului.
26 Ringreu modongʼ ema nobed chiemb winy manie kor polo gi ondiegi manie thim, kendo onge ngʼato angʼata manogolgi kuomu.
Şi trupul tău mort va fi hrană pentru toate păsările cerului şi fiarele pământului şi nimeni nu le va speria.
27 Jehova Nyasaye nogou gi tuo mag buche mag Misri, akuodi, gwonyo kod kalanga ma ok thiedhi.
DOMNUL te va lovi cu ulcerele Egiptului şi cu tumori şi cu crustă şi cu pecingine, de care nu te poţi vindeca.
28 Jehova Nyasaye nogou gi tuo mar neko kendo noloku muofni kendo joma orundore.
DOMNUL te va lovi cu nebunie şi cu orbire şi cu înmărmurire a inimii,
29 E dier odiechiengʼ tir ubiro rundoru ka muofni e mudho. Onge gima unutim manodhi maber, ndalo duto nothiru kendo noyak giu maonge ngʼama noresu.
Şi vei bâjbâi în miezul zilei, precum bâjbâie orbul în întuneric, şi nu vei prospera în căile tale şi vei fi mereu oprimat şi prădat în toate zilele, şi nimeni nu te va salva.
30 Inichan kendo nyako mihero, to ngʼat moro nono ema nokawe mabed kode. Iniger ot to ok inidagie, kendo inipidh mzabibu to ok inicham gik monyak kuomgi.
Te vei logodi cu o femeie şi un alt bărbat se va culca cu ea, vei zidi o casă şi nu vei locui în ea, vei sădi o vie şi nu vei aduna strugurii din ea.
31 Rwadhi noyangʼ kineno, to ok ni cham ringe. Kanyna mari nokaw kuomi githuon, to ok noduognigo. Rombe magi nomi wasiki, to onge ngʼama noresgi.
Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi şi nu vei mânca din el, măgarul tău va fi luat dinaintea feţei tale cu violenţă şi nu îţi va fi înapoiat; oile tale vor fi date duşmanilor tăi şi nu vei avea pe nimeni ca să le salveze.
32 Yawuoti kod nyigi noter e pinje mamoko, kendo inimanygi gi wengeni odiechiengʼ duto kionge gi teko mar resogi.
Fiii tăi şi fiicele tale vor fi daţi altui popor şi ochii tăi vor privi şi se vor topi de dor după ei toată ziua şi nu va fi nicio putere în mâna ta.
33 Oganda ma ok ingʼeyo nocham gik mitiyo matek gi luchi e puotheni kendo onge gima initim makmana tingʼ mapek kod achune e ndalou duto.
O naţiune, pe care nu o cunoşti, va mânca rodul ţării tale şi toate muncile tale; şi vei fi doar oprimat şi zdrobit întotdeauna;
34 Gik ma wangʼi neno noloki neko.
Astfel că vei înnebuni la priveliştea pe care ochii tăi o vor vedea.
35 Jehova Nyasaye nomi buche maremo ma ok thiedhi mak chongeni gi tiendeni kendo ginilandre koa e pat tiendi nyaka e wiyi.
DOMNUL te va lovi la genunchi şi la picioare, de la talpa piciorului tău până în creştetul capului tău, cu un ulcer rău care nu poate fi vindecat.
36 Jehova Nyasaye biro riembou, to ruoth ma unuyier notelnu noteru e lwet piny ma kata kwereu ne ok ongʼeyo. Kuno unulamie nyiseche mamoko, ma gin nyiseche mopa gi yien kod kite.
DOMNUL te va duce pe tine şi pe împăratul tău, pe care îl vei pune peste tine, la o naţiune pe care nu ai cunoscut-o nici tu nici părinţii tăi şi acolo vei servi altor dumnezei, lemn şi piatră.
37 Inibed gima mono miyanyo kendo ijaro e kind ogendini duto kuma Jehova Nyasaye noterue.
Şi vei deveni o înmărmurire, un proverb şi o zicătoare, între toate naţiunile unde te va conduce DOMNUL.
38 Unuchwo kothe mangʼeny to unuka manok, nikech bonyo nokethgi.
Vei duce multă sămânţă la câmp şi vei strânge puţin, pentru că o va mistui lăcusta.
39 Unupidh mzabibu e puotheu ma ukagi to ok unumadh olemo mochwer kuomgi kata choko olembgigo nikech kute nochamgi.
Vei sădi vii şi le vei lucra, dar nu vei bea nici din vin, nici nu vei strânge strugurii, pentru că viermii îi vor mânca.
40 Ubiro bedo kod yien zeituni e pinyu to ok unukonyru gi moe nikech zeituni nolwar piny.
Vei avea măslini în toate ţinuturile tale, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinul tău îşi va lepăda rodul său.
41 Unubed gi yawuowi kod nyiri to ok unuritgi nimar notergi e twech e pinje mamoko.
Vei naşte fii şi fiice, dar nu te vei bucura de ei, pentru că vor merge în captivitate.
42 Kweth mag bonyo noketh yiendu kod chambu duto e pinyu.
Lăcusta va mistui toţi copacii tăi şi rodul ţării tale.
43 Jopinje mamoko modak e pinyu nonyaa mamedre moloyou, to un to unubed manok.
Străinul care este la tine se va înălţa peste tine foarte sus; şi tu vei coborî foarte jos.
44 Ginibed gi gik ma giholou, to un ok nubed gi gima unyalo hologi. Ginibed jotelo, to un nubed joma itelonegi.
El îţi va împrumuta şi tu nu îi vei împrumuta, el va fi capul, iar tu vei fi coada.
45 Kwongʼ-gi duto nobi kuomu. Kwongʼ-gi nolaw bangʼu mijuku manyaka urum uduto, nikech ne ok uwinjo Jehova Nyasaye ma Nyasachu, kata rito chikene kod buchene duto mane omiyou.
Mai mult, toate aceste blesteme vor veni peste tine şi te vor urmări şi te vor ajunge, până vei fi nimicit, pentru că nu ai dat ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să păzeşti poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le-a poruncit.
46 Ginibed ranyisi kod midhiero kuomu kod nyikwau nyaka chiengʼ.
Şi ele vor fi peste tine şi peste sămânţa ta pentru totdeauna, ca un semn şi ca o minune.
47 Nikech ne ok utiyo ne Jehova Nyasaye ma Nyasachu gi ilo kod mor e ndalo mane un gi mwandu,
Pentru că nu ai servit DOMNULUI Dumnezeul tău cu bucurie şi cu veselie a inimii, pentru abundenţa în toate;
48 omiyo e kech, e riyo, e duk, kod dhier unutine wasiku ma Jehova Nyasaye oseoronu. Enoket jok mar mula mapek e ngʼutu nyaka chop otieku.
De aceea vei servi pe duşmanii tăi, pe care îi va trimite DOMNUL împotriva ta, în foame şi în sete şi în goliciune şi în lipsă de toate, şi el va pune un jug de fier pe grumazul tău, până te va nimici.
49 Jehova Nyasaye enokel piny moro moa mabor, ma en piny mantie e giko piny, machal gi ongo mafuyo, gin oganda ma dhogi ok unuwinji,
DOMNUL va aduce împotriva ta o naţiune de departe, de la marginea pământului, precum zboară acvila; o naţiune a cărei limbă nu o vei înţelege;
50 oganda maneno makwiny maonge gi luor ne joma oti kata joma pod tindo.
O naţiune aspră la înfăţişare, care nu se uită la faţa bătrânilor, nici nu arată favoare tânărului,
51 Ginineg jambu ma pod tindo kendo giniketh chambu e puothe mi nyaka ginitieku chuth. Ok ginicham, divai manyien kata mo, kata mana nyiroye mag dhou kod nyirombe mag jambu nyaka chop gitieku chuth.
Şi va mânca rodul vitelor tale şi rodul ţării tale, până vei fi nimicit, care nu îţi va lăsa nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici fătul vacilor tale, nici turmele oilor tale, până te va nimici.
52 Ginitim agengʼa ne miechu madongo duto nyaka kuonde mochiel motingʼore gi malo ma uketo genou kuomgi lwar. Ginikethi mier madongo e piny duto ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu miyou.
Şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, până se vor prăbuşi zidurile tale înalte şi întărite, în care te-ai încrezut; şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, pe care ţi-a dat-o DOMNUL Dumnezeul tău.
53 Nikech chandruok maniyudi ka wasiki okeloni ka in e twech, nucham nyaka nyithindu munywolo, ma gin ringre yawuotu kod nyiu ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu osemiyou.
Şi, în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, vei mânca rodul propriului tău trup, carnea fiilor tăi şi a fiicelor tale pe care ţi-i va da DOMNUL Dumnezeul tău,
54 Kata mana ngʼat maber kendo ngʼwon ahinya e dieru ok nobed gi miwafu ne owadgi owuon kata mana ne chiege mohero kata nyithinde modongʼ,
Astfel încât ochiul bărbatului plăpând şi foarte delicat printre voi, va fi rău faţă de fratele său şi faţă de soţia sânului său şi faţă de rămăşiţa copiilor săi, pe care îi va lăsa,
55 kendo ok enomi ngʼato angʼata ringre nyathineno ma en owuon ochamo nikech mano kende e gima nodongʼ bangʼ ka wasigu osemonjo miechu.
Astfel încât nu va da niciunuia dintre ei din carnea copiilor săi, pe care o va mânca el, pentru că nu i-a rămas nimic în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, în toate porţile tale.
56 Dhako makare kendo man-gi lony mamalo e dieru, ngʼat modimbore kendo man-gi ngʼwono malach ma bende ok osewuotho e lowo gi tiende nono, nobed ka iye kwar kod chwore owuon kata mana gi yawuote kod nyige ma en owuon ema onywolo.
Femeia plăpândă şi delicată dintre voi, care nu ar fi cutezat să pună talpa piciorului ei pe pământ, din delicateţe şi sensibilitate, ochiul ei va fi rău faţă de soţul sânului ei şi faţă de fiul ei şi faţă de fiica ei,
57 Notamre pogonegi kata mana bieche owuon bangʼ nywol, nimar oparo mondo ochamgi lingʼ-lingʼ e ndalo ma wasiku nogonu agengʼa ka masira olworo miechu madongo.
Şi faţă de fătul ei, care iese dintre picioarele ei, şi faţă de copiii ei, pe care îi va naşte, pentru că în lipsă de toate îi va mânca în ascuns, în asediul şi în strâmtorarea cu care te va chinui dușmanul tău în porţile tale.
58 Ka ok urito weche duto manie chikni ma ondiki e kitabuni kendo ka ok uchiwo luor ne nyinge man-gi teko ma en Jehova Nyasaye ma Nyasachu,
Dacă nu vei lua seama să împlineşti toate cuvintele acestei legi, care sunt scrise în această carte, ca să te temi de numele acesta glorios şi înspăimântător, DOMNUL DUMNEZEUL TĂU,
59 Jehova Nyasaye biro kelo masiche malich kuomu kaachiel gi nyikwau, tuoche maywayo dend ji kuom kinde mangʼeny.
Atunci DOMNUL va face îngrozitoare plăgile tale şi plăgile seminţei tale, plăgi mari şi îndelungate, cu boli rele şi îndelungate.
60 Obiro keto kuomu tuoche duto mag Misri ma uluoro kendo ginibed kuomu.
Mai mult, el va aduce asupra ta toate bolile Egiptului, de care te-ai temut; şi ele se vor lipi de tine.
61 Jehova Nyasaye nokel kuomu kit tuoche duto ma ok ondiki e kitabuni mar chik nyaka chop tieku chuth.
De asemenea, fiecare boală şi fiecare plagă, care nu este scrisă în cartea acestei legi, pe ele DOMNUL le va aduce asupra ta, până vei fi nimicit.
62 Un ma ungʼeny ka sulwe manie polo unudongʼ matin nikech ne ok urito chike Jehova Nyasaye ma Nyasachu.
Şi veţi fi lăsaţi puţini la număr, deşi eraţi mulţi ca stelele cerului, pentru că ai refuzat să asculţi de vocea DOMNULUI Dumnezeul tău.
63 Mana kaka ne omoro Jehova Nyasaye mondo omiu gweth kendo ubed mangʼeny, e kaka obiro bedo gi mor ka oranou kendo otiekou. Notieku e piny ma udonjoe mondo ukaw.
Şi se va întâmpla, precum DOMNUL s-a bucurat de voi să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot astfel DOMNUL se va bucura de voi să vă nimicească şi să vă facă de nimic; şi veţi fi smulşi din ţara în care intri ca să o stăpâneşti.
64 Eka Jehova Nyasaye nokewu e pinje duto, koa e tungʼ piny konchiel nyaka machielo. Kanyo unulamie nyiseche mamoko, ma gin nyiseche mopa mag yiende kod kite ma un uwegi kod ka kwereu ne ok ongʼeyo.
Şi DOMNUL te va împrăştia printre toate popoarele, de la o margine a pământului până la cealaltă; şi acolo vei servi altor dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi, lemn şi piatră.
65 E kind pinjego ok unuyudie hoch kata yweyo ka ombongʼ tiendeu ool. Kuno Jehova Nyasaye nomiu paro maliw, wangʼ maneno ka ool gi dwaro to gi chuny machandore.
Şi printre aceste naţiuni nu vei avea linişte, nici talpa piciorului tău nu va avea odihnă, ci DOMNUL îţi va da acolo o inimă cutremurată şi ochi care se topesc şi tristeţe a minţii,
66 Unudag ka ukia gima biro timorenu; ka un gilworo odiechiengʼ kod otieno, ka ukia gima biro timore ne ngimau.
Şi viaţa ta va atârna în îndoială înaintea ta, şi te vei teme noaptea şi ziua şi nu vei avea siguranţă pentru viaţa ta,
67 Ka piny oru gokinyi unuwach niya, “Mad ne bedni en odhiambo” kendo godhiambo unuwach niya, “Mad ne piny bed ni en okinyi” nikech masira ma unune nopongʼ chunyu kod gik ma wengeu none.
Dimineaţa vei spune: De ar fi seară! Şi seara vei spune: De ar voi Dumnezeu să fie dimineaţă! De teama inimii tale, de care te vei teme, şi de priveliştea, pe care ochii tăi o vor vedea.
68 Jehova Nyasaye nooru dok Misri gi yiedhi, e wuoth mane awacho ni ok onego udhiye. Kuno unuchiwru ne wasiku kaka chwo kod mon ma jotich to onge ngʼama noyie ngʼiewou.
Şi DOMNUL te va întoarce în Egipt cu corăbii, pe calea despre care ţi-am vorbit: Să nu o mai vezi; şi acolo veţi fi vânduţi duşmanilor voştri ca robi şi roabe şi nimeni nu vă va cumpăra.
