Tich Joote 8
1 Saulo mane oyudo ni kanyo noyie gi nek mar Stefano. Kochakore chiengʼno kanisa man Jerusalem nochako yudo sand malit kendo giduto negiringo mi gikere e pinje mag Judea gi Samaria, makmana joote kende ema nodongʼ Jerusalem.
Și Saul a fost de acord cu moartea lui. Iar în acele zile a fost o mare persecuție împotriva bisericii care era la Ierusalim; și toți au fost împrăștiați prin toate regiunile Iudeii și Samariei, exceptând apostolii.
2 Joma oluoro Nyasaye noyiko Stefano kendo ne giywage malit.
Și [niște] bărbați pioși l-au dus pe Ștefan [pentru a-l înmormânta] și au făcut pentru el un mare bocet.
3 E kindeno Saulo nochako sando kanisa kodonjo e ot ka ot kendo omako chwo gi mon moter e od twech.
Cât despre Saul, prăpădea biserica, intrând în fiecare casă; și, târând deopotrivă bărbați și femei, îi preda la închisoare.
4 Joma noke e pinje maokogo noyalo Injili kamoro amora mane gidhiye.
De aceea cei împrăștiați au mers pretutindeni, predicând cuvântul.
5 Filipo nodhi nyaka e dala mar Samaria mi olando Wach Kristo kuno.
Atunci Filip a coborât la cetatea Samariei și le-a predicat pe Cristos.
6 Kane oganda owinjo yalo mar Filipo, kendo kane gineno honni mane otimo, negimedo chiko itgi mondo giwinj wechene.
Și oamenii într-un gând au dat atenție celor vorbite de Filip, auzind și văzând miracolele pe care le făcea.
7 Jochiende nowuok kuom ji mangʼeny ka giywak malit, kendo jo-athany kod pudhe nochangi.
Fiindcă din mulți posedați ieșeau duhuri necurate, strigând cu voce tare; și mulți paralizați și șchiopi au fost vindecați.
8 Omiyo dalano nopongʼ gi mor maduongʼ.
Și era mare bucurie în acea cetate.
9 Ne nitie ngʼat moro miluongo ni Simon. Ngʼatni nosebedo katimo timbe jwok e dala mar Samaria, kendo timbene nomako dho ji duto. Nosungore ni en ngʼama lich,
Și un anume bărbat, numit Simon, era dinainte în cetate folosind vrăjitorie și fermecând oamenii Samariei, spunând că el însuși este cineva mare;
10 kendo jo-Samaria duto, jomatindo gi jomadongo, noyie kode. Negiluwo bangʼe ka gikok niya, “Ngʼatni nigi teko Nyasaye miluongo ni Teko Maduongʼ.”
Căruia toți îi dădeau atenție, de la cel mai mic la cel mai mare, spunând: Acest om este puterea cea mare a lui Dumnezeu.
11 Ji ne luwe nikech kinde mathoth nosemako dho ji gi timbene mag jwok.
Și îi dădeau atenție, din cauză că de mult timp îi fermecase cu vrăjitorii.
12 To kane Filipo oyalo ne jogo Injili mar pinyruoth Nyasaye, kod nying Yesu Kristo, ne giyie, mi giyudo batiso giduto, chwo gi mon.
Dar când l-au crezut pe Filip, predicând lucrurile împărăției lui Dumnezeu și numele lui Isus Cristos, au fost botezați deopotrivă bărbați și femei.
13 Simon owuon bende noyie, bangʼe noyudo batiso, kendo nosiko koluwo bangʼ Filipo kamoro amora mane odhiye, kowuoro ranyisi madongo kod honni ma noneno ka Filipo timo.
Atunci chiar Simon însuși a crezut; și după ce a fost botezat, continua cu Filip și se minuna, privind miracolele și semnele care erau făcute.
14 Kane joote man Jerusalem owinjo ni jo-Samaria noserwako wach Nyasaye, negioro Petro gi Johana irgi.
Și când apostolii, care erau în Ierusalim, au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și Ioan;
15 Kane gichopo, ne gilamonegi mondo giyud Roho Maler,
Care, după ce au coborât, s-au rugat pentru ei să primească Duhul Sfânt;
16 nikech Roho Maler ne pok obiro kuom ngʼato angʼata kuomgi, to nosebatisgi mana e nying Ruoth Yesu.
(Fiindcă până atunci nu căzuse peste niciunul dintre ei; doar că erau botezați în numele Domnului Isus.)
17 Bangʼe Petro gi Johana noyieyo lwetgi kuomgi mi giyudo Roho Maler.
Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
18 Kane Simon oneno ni ji ne yudo Roho Maler ka joote oyieyo lwetgi kuomgi, nomiyogi pesa kowacho niya,
Și când a văzut Simon că prin punerea mâinilor apostolilor a fost dat Duhul Sfânt, le-a oferit bani,
19 “An bende miyaeuru teko ma un-goni mondo ngʼato angʼata ma ayieyo lweta kuome oyud Roho Maler.”
Spunând: Dați-mi și mie această putere, ca pe oricine pun mâinile, să primească Duhul Sfânt.
20 To Petro nodwoke niya, “Mad pesagigo lal kodi nono, nikech chunyi wuondi ni inyalo ngʼiewo mich Nyasaye gi pesa!
Dar Petru i-a spus: Banii tăi să piară cu tine, pentru că te-ai gândit că darul lui Dumnezeu poate fi cumpărat cu bani.
21 Ionge gi migawo moro amora e tijwani, kendo kwan-ni onge e iye, nikech chunyi ok nikare e nyim Nyasaye.
Tu nu ai nici parte nici sorț în acest lucru; fiindcă inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
22 Omiyo lokri iwe timni marachni, kendo ilam Ruoth Nyasaye, dipo ka oweyoni richoni kuom bedo gi paro marachno e chunyi.
Pocăiește-te așadar de acea stricăciune a ta și roagă-te lui Dumnezeu, dacă îți poate fi cumva iertat gândul inimii tale.
23 Nikech aneno ka chunyi opongʼ gi nyiego mangʼeny, kendo richo oloki misumbane chuth.”
Pentru că îmi dau seama că ești în fierea amărăciunii și legătura nedreptății.
24 Eka Simon nodwoko niya, “Lamna Ruoth Nyasaye mondo gima rach misewacho kuomano kik timrena.”
Atunci, Simon a răspuns și a zis: Rugați-vă Domnului pentru mine, ca niciunul dintre aceste lucruri pe care le-ați vorbit să nu vină peste mine.
25 Kane gisetimo neno kendo yalo wach Ruoth, Petro gi Johana nodok Jerusalem, ka giyalo Injili e miech Samaria mangʼeny.
Și ei, după ce au adeverit și au predicat cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au predicat evanghelia în multe sate ale samaritenilor.
26 Malaika mar Ruoth nowacho ni Filipo niya, “Koro aa malo idhi yo milambo, kiluwo yo mongʼado i thim moa Jerusalem kadhi Gaza.”
Și îngerul Domnului i-a vorbit lui Filip, spunând: Scoală-te și du-te spre sud, pe calea care coboară de la Ierusalim spre Gaza, care este pustie.
27 Kuom mano, Filipo nochako wuoth, to kane oyudo odhi, noromo gi ja-Ethiopia mabwoch, mane en jatelo maduongʼ morito mwandu duto mag Kandake, “ruoth ma dhako mar jo-Ethiopia.” Ngʼatni noa lemo Jerusalem,
Și s-a sculat și s-a dus; și iată, un bărbat din Etiopia, un famen cu mare putere la Candace, împărăteasa etiopienilor, care avea în grijă toată vistieria ei, care venise la Ierusalim să se închine,
28 kendo koro nodok dala, koidho gache kendo kosomo kitap Janabi Isaya.
Se întorcea și ședea în carul său, citind din profetul Isaia.
29 Roho Maler nowacho ni Filipo niya, “Dhiyo mondo ichungʼ machiegni gi gari cha.”
Atunci Duhul i-a spus lui Filip: Apropie-te și alătură-te acestui car.
30 Eka Filipo noringo odhi nyaka but garino mi owinjo ka ngʼatno somo kitap Janabi Isaya. Filipo nopenje niya, “Bende iwinjo tiend gima isomono?”
Și Filip a alergat acolo și l-a auzit citind din profetul Isaia și a spus: Înțelegi ce citești?
31 Ja-Ethiopia nodwoko Filipo niya, “Ere kaka dawinj tiende kaonge ngʼama olerona tiende?” Omiyo norwako Filipo mondo oidh obed kode ei gari.
Iar el a spus: Cum aș putea, dacă nu mă călăuzește cineva? Și i-a cerut lui Filip să urce și să șadă cu el.
32 Kama noyudo ngʼatno somo ndiko kama wacho ni: “Notere kar thone mana ka rombo mitero kar yengʼo, kendo nolingʼ ka nyarombo manie lwet ngʼama ngʼado yiere, omiyo en bende ne ok otingʼo dhoge.
Și locul din scriptură pe care îl citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la măcel; și ca un miel necuvântător înaintea celui ce îl tunde, așa nu și-a deschis gura;
33 Ne oyale angʼaya kimiye wichkuot. Bende en gi kothe ma ji noparego? Nikech ngimane nogol oko e piny.”
În umilirea lui, judecata i-a fost luată; și generația sa, cine [o] va vesti? Fiindcă viața i-a fost luată de pe pământ.
34 Jatelono nopenjo Filipo niya, “Yie inyisae ni Janabi wuoyo kuom ngʼa e Ndikoni? Owuoyo kuome owuon, koso owuoyo kuom ngʼat machielo?”
Și famenul i-a răspuns lui Filip și a zis: Te rog, despre cine vorbește profetul acest lucru? Despre el însuși, sau despre altcineva?
35 Eka Filipo nochako gi Ndiko kama ne ja-Ethiopiano somo, mi odhi nyime gi yalone Injili mar Yesu.
Atunci Filip și-a deschis gura și a început de la aceeași scriptură și i-a predicat pe Isus.
36 Kane gimedo dhi nyime, negichopo kama pi moro ne nitie. Ja-Ethiopia nowachone Filipo niya, “Pi eri, angʼo ma dimona yudo batiso?” [
Și pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă oarecare și famenul a spus: Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
37 Filipo nodwoke niya, “Inyalo yudo batiso, kiyie gi chunyi duto.” Nodwoke niya, “Ee, ayie ni Yesu Kristo en Wuod Nyasaye.”]
Și Filip a spus: Dacă crezi din toată inima ta, este permis. Iar el a răspuns și a zis: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
38 Omiyo nochiwo chik mondo gari ochungʼ. Eka ne gilor gidhi e pi mi Filipo nobatise.
Și a poruncit să stea carul; și au coborât amândoi în apă, deopotrivă Filip și famenul; și l-a botezat.
39 To kane giwuok e pi, Roho Maler mar Ruoth Nyasaye nokawo Filipo apoya, mi ja-Ethiopiano ne ok ochako onene kendo to nodhi e wuodhe kopongʼ gi mor.
Și când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut; și s-a dus pe calea sa, bucurându-se.
40 Filipo nopo kochopo e dala mar Azoto, kendo nowuotho koni gi koni, koyalo Injili e mier duto nyaka nochopo Kaisaria.
Iar Filip s-a aflat la Azot; și, traversând ținutul, predica în toate cetățile până a ajuns în Cezareea.
