2 Samuel 17

1 Ahithofel nowachone Abisalom niya, “Kane bed ni an in, to dine ayiero ji alufu apar gariyo kendo awuokgo otieno ma kawuononi mondo alaw Daudi;

Mai mult, Ahitofel i-a spus lui Absalom: Lasă-mă acum să aleg douăsprezece mii de bărbați și mă voi ridica și îl voi urmări pe David în această noapte;

2 mi amonje kapod ool kendo onyosore. Anami kihondko malich make mi ji duto man kode ring weye. Daneg mana ruoth kende

Și voi veni peste el când el este obosit și cu mâinile slăbite și îl voi înspăimânta; și tot poporul care este cu el va fugi; și voi lovi doar pe împărat;

3 eka aduog ji duto iri. Ka ngʼat midwaro ngimaneni otho; to ji duto noduog maonge ngʼama nohinyre.”

Și voi aduce tot poporul înapoi la tine; bărbatul pe care tu îl cauți este ca și întoarcerea tuturor; astfel tot poporul va fi în pace.

4 Wachni ne nenore ni ber ne Abisalom gi jodong Israel duto.

Și spusa a plăcut lui Absalom mult și tuturor bătrânilor lui Israel.

5 To Abisalom nowacho niya, “Luonguru Hushai ja-Arki, mondo en bende wawinj gima owacho.”

Atunci Absalom a spus: Cheamă acum și pe Hușai architul și să auzim de asemenea ce spune el.

6 Kane Hushai osebiro ire, Abisalom nowacho niya, “Ma e rieko mane Ahithofel osengʼado. Owinjore watim kamano koso? To ka ok kamano to kare nyiswa ane kaka iparo.”

Și când Hușai a venit la Absalom, Absalom i-a vorbit, spunând: Ahitofel a vorbit în acest fel; să facem după spusa lui? Dacă nu; vorbește tu.

7 Hushai nodwoko Abisalom niya, “Rieko ma Ahithofel ongʼado kawuononi ok ber.

Și Hușai i-a spus lui Absalom: Sfatul pe care l-a dat Ahitofel nu este bun de data aceasta.

8 Ingʼeyo ni wuonu gi joge gin jolweny, bende gin joma ger mana ka ondiek moma nyithinde. Bende nyaka ingʼe ni wuonu en jalweny mongʼith; ok obi nindo kama jolweny nindoe.

Fiindcă, a spus Hușai, tu cunoști pe tatăl tău și pe oamenii lui, că sunt războinici și ei sunt amărâți la suflet, ca o ursoaică jefuită de puii ei pe câmp; și tatăl tău este un bărbat de război și nu va găzdui cu poporul.

9 Kata mana sani koro osepondo e bur moro kata mana kamachielo; kipo ni en ema okwongo omonjo jogi, ngʼato angʼata mowinjo wachno biro wacho ni, ‘Oseneg jolweny mag Abisalom.’

Iată, el este ascuns acum în vreo groapă, sau în alt loc; și se va întâmpla, când unii dintre ei vor fi doborâți la început, că oricine aude va spune: Este un măcel în poporul care îl urmează pe Absalom.

10 Kata mana jalweny ma jachir ma chunye chalo gi chuny sibuor, biro kirni ka luoro ohewe, nimar Israel duto ongʼeyo wuonu ni en jalweny kendo ni ji man kode gin jochir.

Și chiar și cel viteaz, a cărui inimă este ca inima unui leu, se va topi în întregime, pentru că tot Israelul știe că tatăl tău este un războinic și cei care sunt cu el sunt bărbați viteji.

11 “Kuom mano an angʼadoni rieko kama: Chok jo-Israel duto, chakre Dan nyaka Bersheba gin joma ngʼeny ka kwoyo man e dho nam, to in mondo itel nyimgi ka ukedo.

De aceea eu sfătuiesc ca tot Israelul cu stăruință să fie adunat la tine, de la Dan până la Beer-Șeba, atât de mult ca nisipul care este lângă mare; și tu însuți să mergi la luptă.

12 Eka wanamonje kamoro amora minyalo yude kendo wanapodh kuome mana ka thoo momoko e lum maonge ngʼato kuomgi kata achiel manowe kangima.

Astfel vom veni peste el în vreun loc unde se găsește și vom cădea asupra lui precum cade roua pe pământ; și din el și din toți oamenii care sunt cu el nu va rămâne nici măcar unul.

13 Kaponi odhi mopondo e dala moro, to jo-Israel duto nokel tonde e dalano kendo wanaywa ohinga mar dalano mi wamuke kwatere e holo ma kata mana bathe matin ok noyudi.”

Mai mult, dacă a mers într-o cetate, atunci tot Israelul va aduce funii la acea cetate și o vom trage în râu, până nu se va mai găsi nicio pietricică.

14 Abisalom kod ji duto mag Israel nowacho niya, “Rieko mar Hushai ja-Arki ber moloyo mar Ahithofel.” Nimar Jehova Nyasaye noramo ni nyaka oroch rieko maber mane Ahithofel ongʼado mondo okelni Abisalom masira.

Și Absalom și toți bărbații lui Israel au spus: Sfatul lui Hușai architul este mai bun decât sfatul lui Ahitofel. Pentru că DOMNUL hotărâse să înfrângă sfatul bun al lui Ahitofel, pentru ca DOMNUL să aducă răul asupra lui Absalom.

15 Hushai nonyiso Zadok gi Abiathar, ma jodolo niya, “Ahithofel osengʼado rieko ni Abisalom gi jodong Israel mondo otim ma gi macha, to an bende asengʼado rieko mondo gitim mana kama.

Atunci Hușai le-a spus preoților Țadoc și Abiatar: Așa și așa a sfătuit Ahitofel pe Absalom și pe bătrânii lui Israel; și așa și așa am sfătuit eu.

16 Koro oruru wach piyo piyo mondo unyis Daudi ni, ‘Kik inindi e dho wath manie thim; to nyaka ingʼadi idhi loka machielo nono to ruoth gi joma ni kode notieki.’”

Și acum trimiteți repede și spuneți-i lui David, zicând: Nu rămâne în această noapte în câmpiile pustiei, ci repede treci mai departe, ca nu cumva, fiind înghițit împăratul, să fie înghițit și tot poporul care este cu el.

17 Jonathan gi Ahimaz ne ni En Rogel. Nyako moro ma jatich ne onego ternegi wach, to gin ne giterone ruoth Daudi nikech ne ok gidwar ni ngʼato onegi ka gidonjo e dala maduongʼno.

Și Ionatan și Ahimaaț stăteau lângă En-Roguel, pentru că nu puteau fi văzuți intrând în cetate; și o servitoare a mers și le-a spus; iar ei au mers și i-au spus împăratului David.

18 To kata kamano rawera moro nonenogi mowacho ni Abisalom. Omiyo ji ariyogi nowuok piyo kendo negidhi Bahurim e od ngʼat moro. Ne en gi soko e laru mare, kendo negidonjo e iye.

Totuși un băiat i-a văzut și i-a spus lui Absalom; dar ei au plecat amândoi repede și au ajuns la casa unui om în Bahurim, care avea o fântână în curtea sa; și acolo au coborât.

19 Chi ngʼatno nokawo gimoro ma oumogo soko bangʼe ne omoyo cham e wiye. To onge ngʼama nofwenyo sokono.

Și femeia a luat și a întins o învelitoare peste gura fântânii și a presărat grâne măcinate pe aceasta; și lucrul nu a fost cunoscut.

20 Kane jo-Abisalom obiro e od dhakoni, negipenje niya, “Ere Ahimaz gi Jonathan?” Dhakono nodwoko niya, “Ne gisengʼado aora.” Jogi nodwero to ne ok giyudo ngʼato, mine gidok Jerusalem.

Și când servitorii lui Absalom au venit la femeie în casă, au spus: Unde sunt Ahimaaț și Ionatan? Și femeia le-a spus: Au trecut peste pârâul de apă. Și după ce i-au căutat și nu i-au putut găsi, s-au întors la Ierusalim.

21 Ka jogo nosedhi, ji ariyogi nowuok e soko mi gidhi gitero ni ruoth Daudi wach. Negiwachone niya, “Wuogi ingʼad aora piyo, Ahithofel osengʼado rieko machal kama kuomi.”

Și s-a întâmplat, după ce s-au depărtat, că ei au ieșit din fântână și au mers și au spus împăratului David și i-au spus lui David: Ridicați-vă și treceți repede apa, fiindcă Ahitofel a sfătuit astfel împotriva voastră.

22 Omiyo Daudi gi ji duto mane ni kode nowuok mongʼado aora Jordan. Kane piny yawore to ne onge ngʼat modongʼ kapok ongʼado Jordan.

Atunci David s-a ridicat, și tot poporul care era cu el și au trecut Iordanul până la lumina dimineții nu a lipsit niciunul care să nu fi trecut Iordanul.

23 Kane Ahithofel oneno ni rieko mane ongʼado ok oluw, noidho pundane modok dalagi e ode. Noloso weche mag ode; bangʼe ne odere. Omiyo notho moike e bur wuon mare.

Și când Ahitofel a văzut că sfatul lui nu a fost urmat și-a înșeuat măgarul și s-a ridicat și s-a dus acasă în cetatea sa; și și-a pus casa în ordine și s-a spânzurat și a murit și a fost îngropat în mormântul tatălui său.

24 Daudi nodhi Mahanaim, to Abisalom nongʼado aora Jordan kod jo-Israel duto.

Atunci David a venit la Mahanaim. Și Absalom a trecut Iordanul, el și toți bărbații lui Israel cu el.

25 Abisalom noseketo Amasa mondo otel ni jolweny kar Joab. Amasa ne wuod ngʼat moro miluongo ni Jetha, ja-Israel mane okendo Abigael, nyar Nahash mane nyamin Zeruya ma min Joab.

Și Absalom l-a pus pe Amasa căpetenia oștirii în locul lui Ioab; acest Amasa era fiul unui om numit Itra, un israelit, care intrase la Abigail, fiica lui Nahaș, sora Țeruiei, mama lui Ioab.

26 Jo-Israel gi Abisalom nojot e piny Gilead.

Astfel Israel și Absalom și-au întins corturile în țara lui Galaad.

27 Kane Daudi obiro Mahanaim, Shobi wuod Nahash maa Raba e piny jo-Amon, gi Makir wuod Amiel maa Lo Debar, gi Barzilai ma ja-Gilead maa Rogelim,

Și s-a întâmplat, pe când David venea la Mahanaim, că Șobi, fiul lui Nahaș din Raba copiilor lui Amon și Machir, fiul lui Amiel din Lodebar și Barzilai galaaditul din Roghelim,

28 nokelo gige nindo gi bakunde to gi gik mochwe gi lowo. Bende negikelo ngano gi shairi, mogo gi cham molodi, oganda gi ngʼor,

Au adus paturi și oale și vase de pământ și grâu și orz și făină și grăunțe prăjite și fasole și linte și legume uscate,

29 mor kich gi chak mopoto, rombe, cha dhiangʼ mopoto mongʼin ni Daudi gi joge mondo ocham. Nimar negiwacho niya, “Jogi osebedo mool kendo riyo ohewogi e thim.”

Și miere și unt și oi și brânză de vacă, pentru David și pentru poporul care era cu el, ca să mănânce, fiindcă au spus: Poporul este flămând și obosit și însetat în pustie.