1 Ruodhi 21

1 Bangʼ kinde moko wach nowuok momako puoth mzabibu mar Naboth ja-Jezreel, puoth mzabibuno ne nitie Jezreel, machiegni gi dala ruoth maduongʼ mar Ahab ma ruodh Samaria.

Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, că Nabot izreelitul avea o vie în Izreel, care era în Izreel, lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei.

2 Ahab nowachone Naboth niya, “Yie akaw puothi mar mzabibu alok puoth alot nikech ochiegni gi dalana maduongʼ. To kar puodhono abiro miyi puoth mzabibu maber moloyo, to bende ka ihero to anachuli gimoro amora midwaro.”

Şi Ahab i-a vorbit lui Nabot, spunând: Dă-mi via ta, pentru a o avea ca grădină de verdeţuri, pentru că aceasta este aproape de casa mea; şi îţi voi da pentru ea o vie mai bună decât ea; sau, dacă ţi se pare bine, îţi voi da valoarea ei în bani.

3 To Naboth nodwoke niya, “Jehova Nyasaye ok dibed mamor kade amiyi puodho ma en mwandu kwerena.”

Şi Nabot i-a spus lui Ahab: Departe fie de DOMNUL, ca eu să îţi dau moştenirea părinţilor mei.

4 Omiyo Ahab nodok dala kokuyo kendo ka iye owangʼ nikech Naboth ja-Jezreel nodwoke niya, “Ok anamiyi gir mwandu mar kwerena.” Nonindo e kitandane ka oparore kendo notamore chiemo.

Şi Ahab a intrat în casa lui trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care Nabot izreelitul i-l vorbise, pentru că spusese: Nu îţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat pe patul său şi şi-a întors faţa şi a refuzat să mănânce pâine.

5 Jaode Jezebel nobiro ire e ot mopenje niya, “En angʼo momiyo ikuyo? En angʼo momoni chiemo?”

Dar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a spus: De ce este duhul tău atât de trist încât nu mănânci pâine?

6 Nodwoke niya, “Nikech nawacho ni Naboth ja-Jezreel ni, ‘Yie iusna puothi mar mzabibu; to ka ok kamano, to anyalo miyi puoth mzabibu machielo kare.’ En to nodwoke ni, ‘Ok anamiyi puotha mar mzabibu.’”

Iar el i-a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot izreelitul şi i-am spus: Dă-mi via ta pentru bani; sau altfel, dacă îţi place, îţi voi da o altă vie pentru aceasta; şi el a răspuns: Nu îţi voi da via mea.

7 Jezebel jaode to nowachone niya, “Bende e kaka onego itimri to in e ruoth mar Israel? Aa malo kendo ichiem! Bed mamor. Abiro miyi puoth mzabibu mar Naboth ja-Jezreel.”

Şi Izabela, soţia sa, i-a zis: Nu guvernezi tu acum împărăţia lui Israel? Ridică-te şi mănâncă pâine şi inima să îţi fie veselă; eu îţi voi da via lui Nabot izreelitul.

8 Omiyo nondiko barupe kotiyo gi nying Ahab moketo kido mar ruoth kuomgi kendo mi oorgi ir jodongo kod joka ruoth mane odak kode e dala maduongʼ mar Naboth.

Astfel, ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi le-a sigilat cu sigiliul său şi a trimis scrisorile la bătrânii şi la nobilii care erau în cetatea lui, locuind cu Nabot.

9 E barupego nondikoe kama: “Luonguru odiechieng tweyo chiemo kendo keturu Naboth obed piny e nyim ji kama oyiedhi.

Şi ea a scris în scrisori, spunând: Proclamaţi un post şi înălţaţi pe Nabot printre oameni;

10 To keturu joma timbegi mono ariyo momanyore kode kendo ketgiuru mondo gihangne wach ni osekwongʼo Nyasaye kod ruoth. Eka ugole oko kendo uchiele gi kite nyaka otho.”

Şi puneţi doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui, pentru a aduce mărturie împotriva lui, spunând: Tu ai blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Şi apoi scoateţi-l şi împroşcaţi-l cu pietre încât să moară.

11 Omiyo jodongo kod joka ruoth mane odak e dala maduongʼ mar Naboth notimo kaka Jezebel nochikogi e barupego mane osendikonigi.

Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii şi nobilii care erau locuitorii cetăţii lui, au făcut precum Izabela a trimis la ei şi precum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

12 Negilando chiengʼ tweyo chiemo kendo negiketo Naboth obet piny e nyim ji kama oyiedhi.

Ei au proclamat un post şi l-au înălţat pe Nabot printre oameni;

13 Eka ji ariyo ma timbegi mono nobiro mobedo momanyore kode e nyim ji, mohangone wach kawacho niya, “Naboth osekwongʼo Nyasaye gi ruoth.” Omiyo ne gigole oko mar dala mi gigoye gi kite ma otho.

Şi au intrat doi oameni, copii ai lui Belial, şi au stat în picioare înaintea lui; şi oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, spunând: Nabot a blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Apoi l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre, încât el a murit.

14 Eka negioro ni Jezebel wach kama, “Naboth osego gi kite motho.”

Atunci au trimis la Izabela, spunând: Nabot a fost împroşcat cu pietre şi este mort.

15 Mapiyo piyo ka Jezebel nowinjo ni Naboth osego gi kite motho, nonyiso Ahab niya, “Aa malo mondo ikaw puoth mzabibu mar Naboth ja-Jezreel, mane odagi usoni, ok ongima, osetho.”

Şi s-a întâmplat, când Izabela a auzit că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi era mort, că Izabela i-a spus lui Ahab: Ridică-te, i-a în stăpânire via lui Nabot izreelitul, pe care a refuzat să ţi-o dea pentru bani, pentru că Nabot nu mai este în viaţă, ci este mort.

16 Kane Ahab owinjo ni Naboth osetho, noa malo modhi mondo okaw puoth Naboth mar mzabibu obed mare.

Şi s-a întâmplat, când Ahab a auzit că Nabot era mort, că Ahab s-a ridicat să coboare în via lui Nabot izreelitul, pentru a o lua în stăpânire.

17 Eka wach Jehova Nyasaye nobiro ni Elija ja-Tishbi:

Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

18 “Dhiyo mondo irom gi Ahab ruodh Israel molocho Samaria. Koro entie e puoth Naboth mar mzabibu mosedhiye mondo okaw obed mare.

Ridică-te, coboară pentru a-l întâlni pe Ahab, împăratul lui Israel, care este în Samaria; iată, el este în via lui Nabot, unde a coborât pentru a o lua în stăpânire.

19 Nyise kama, ‘Ma e gima Jehova Nyasaye wacho, Donge isenego ngʼato kendo mikawo mwandune?’ Wachne kendo ni, ‘Ma e gima Jehova Nyasaye wacho, Kama guogi nonangʼoe remb Naboth, bende e kama guogi biro nangʼoe rembi in iwuon, ee, mana in!’”

Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai ucis şi ai şi luat de asemenea în stăpânire? Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău, chiar pe al tău.

20 Ahab nowacho ni Elija niya, “Kamano iseyuda in jasika!” To Elija nodwoke niya, “Ee, aseyudi nikech isechiwori mar timo richo e nyim Jehova Nyasaye.

Şi Ahab i-a spus lui Ilie: M-ai găsit, o duşmanul meu? Iar el i-a răspuns: Te-am găsit, pentru că te-ai vândut pentru a lucra ce este rău în ochii DOMNULUI.

21 Abiro kelo masira kuomi. Abiro tieko nyikwayi kendo abiro ngʼado oko nyathi moro amora ma wuowi ma chogo moa dhood Ahab e piny Israel; bed ni gin wasumbini kata ok gin wasumbini.

Iată, voi aduce răul asupra ta şi voi îndepărta posteritatea ta şi voi stârpi din Ahab pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel,

22 Abiro loko odi kaka mar Jeroboam wuod Nebat gi kaka mar Baasha wuod Ahija nikech isemiya mirima kendo isemiyo Israel otimo richo.”

Şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi precum casa lui Baaşa, fiul lui Ahiia, pentru provocarea cu care m-ai provocat la mânie şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.

23 Kendo kuom Jezebel Jehova Nyasaye nowacho kama, guogi biro kidho Jezebel e tie ohinga mar Jezreel.

Şi despre Izabela de asemenea a vorbit DOMNUL, spunând: Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel.

24 “Guogi biro chamo joka Ahab motho e mier madongo kendo winy mae kor polo biro chamo mago motho e pewe.”

Pe cel ce moare din Ahab în cetate câinii îl vor mânca; şi pe cel ce moare în câmp, îl vor mânca păsările cerului.

25 Ne onge ngʼat moro machielo machalo gi Ahab, mane ochiwore ni timo richo e nyim Jehova Nyasaye, kijiwe e timo kamano gi jaode Jezebel.

Dar nu fusese nimeni asemenea lui Ahab, care să se fi vândut pentru a lucra stricăciune în ochii DOMNULUI, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea.

26 Timbene ne richoe moloyo koluwo bangʼ nyiseche mamoko, mana kaka jo-Amor mane Jehova Nyasaye oriembo e nyim jo-Israel.

Şi a lucrat cu groaznică urâciune în urmarea idolilor, conform cu toate lucrurile pe care le-au făcut amoriţii, pe care DOMNUL îi alungase dinaintea copiilor lui Israel.

27 Kane Ahab owinjo wechegi duto, noyiecho lepe, morwako lep gunia kendo notweyo chiemo. Nonindo gi lepe mag guniago kendo nowuotho kokuyo.

Şi s-a întâmplat, după ce Ahab a auzit aceste cuvinte, că şi-a rupt hainele şi a pus sac pe carnea lui şi a postit şi s-a culcat în sac şi umbla încet.

28 Eka wach Jehova Nyasaye nobiro ni Elija ja-Tishbi, kawacho niya,

Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

29 “Bende isefwenyo kaka sani Ahab osebolore e nyima? Nikech osebolore, ok anakel masirani e ndalone, to abiro kele e ode e kinde mag wuode.”

Vezi cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; ci în zilele fiului său voi aduce răul asupra casei lui.