1 Ruodhi 15
1 E higa mar apar gaboro mar loch Jeroboam wuod Nebat, Abija nobedo ruodh Juda,
Şi în anul al optsprezecelea al împăratului Ieroboam, fiul lui Nebat, Abiiam a domnit peste Iuda.
2 kendo norito piny kuom higni adek kodak Jerusalem. Min mare ne nyinge Maaka nyar Abishalom.
Trei ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
3 Notimo richo duto mane wuon otimo kendo chunye ne ok ochiwore chuth ni Jehova Nyasaye ma Nyasache, kaka chuny Daudi kwargi ne en.
Şi el a umblat în toate păcatele tatălui său, pe care le făcuse înaintea lui; şi inima lui nu a fost împăcată cu DOMNUL Dumnezeul lui, ca inima lui David, tatăl său.
4 To kata kamano nikech Daudi, Jehova Nyasaye ma Nyasache nomiye taya Jerusalem koyiero wuode mondo okaw lochne kendo oket Jerusalem obed motegno.
Totuşi, din cauza lui David, DOMNUL Dumnezeul său i-a dat o candelă în Ierusalim, pentru a înălţa pe fiul său după el şi pentru a întemeia Ierusalimul;
5 Nikech Daudi notimo gima kare e nyim Jehova Nyasaye kendo ne ok oweyo ma ok omako chik Jehova Nyasaye moro amora e ndalo ngimane duto makmana e wach Uria ja-Hiti.
Deoarece David făcuse ceea ce era drept în ochii DOMNULUI şi nu se abătuse de la niciun lucru pe care i-l poruncise el în toate zilele vieţii sale, în afară de fapta cu Urie hititul.
6 Lweny ne nitie e kind Rehoboam gi Jeroboam e kinde duto mar ngima Abija.
Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam în toate zilele vieţii lui.
7 To timbe mamoko mag loch Abija kaachiel gi gik moko duto mane otimo, donge ondikgi e kitepe mag weche mag ndalo mar ruodhi mag Juda? Ne nitie lweny e kind Abija kod Jeroboam.
Şi restul faptelor lui Abiiam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Şi a fost război între Abiiam şi Ieroboam.
8 Kendo Abija notho kaka kwerene kendo noyike e Dala Maduongʼ mar Daudi. Asa wuode nobedo ruoth kare.
Şi Abiiam a adormit cu părinţii săi; şi l-au îngropat în cetatea lui David; şi fiul său, Asa, a domnit în locul său.
9 E higa mar piero ariyo mar loch Jeroboam ruodh Israel, Asa nobedo ruodh Juda,
Şi în al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, Asa a domnit peste Iuda.
10 kendo nobedo ruoth Jerusalem kuom higni piero angʼwen gachiel. Dagi niluongo ni Maaka nyar Abishalom.
Şi patruzeci şi unu de ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
11 Asa notimo gima kare e nyim Jehova Nyasaye mana kaka Daudi wuon mare notimo.
Şi Asa a făcut ceea ce era drept în ochii DOMNULUI, precum a făcut David, tatăl său.
12 Noriembo chwo ma jochode mag kuonde lemo modarogi e pinye kendo noketho nyiseche manono mane kweregi oloso.
Şi a alungat pe sodomiţi din ţară şi a îndepărtat toţi idolii pe care tatăl său îi făcuse.
13 Bende nogolo dagi ma Maaka e kome mane entie kaka min ruoth nikech noloso sirni milamo mar Ashera. Asa nongʼado yien-no mowangʼe e holo mar Kidron.
Şi de asemenea pe Maaca, mama sa, chiar pe ea a îndepărtat-o de la a fi împărăteasă, pentru că făcuse un idol într-o dumbravă; şi Asa i-a distrus idolul şi l-a ars lângă pârâul Chedron.
14 Kata obedo ni Asa ne ok oketho kuonde motingʼore malo mag lemo, chunye nochiwore chutho ni Jehova Nyasaye ndalo duto mag ngimane.
Dar înălţimile nu au fost îndepărtate; totuşi inima lui Asa a fost împăcată cu DOMNUL în toate zilele sale.
15 Nokelo gige dhahabu gi fedha kod mula e hekalu mar Jehova Nyasaye ma en owuon gi wuon mare nosepwodho.
Şi el a adus lucrurile pe care tatăl său le dedicase şi lucrurile pe care el însuşi le dedicase, în casa DOMNULUI: argint şi aur şi vase.
16 Ne nitie lweny e kind Asa kod Baasha ruodh Israel ndalo duto mag lochgi.
Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
17 Baasha ruodh Israel nodhi kedo kod Juda kendo nochielo Rama motegno mondo ogengʼ ni ngʼato angʼata kik wuogi kata donji e piny Asa ruodh Juda.
Şi Baaşa, împăratul lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a zidit Rama, ca să nu permită nimănui să iasă sau să intre la Asa, împăratul lui Iuda.
18 Eka Asa nokawo fedha gi dhahabu duto mane odongʼ e ute keno mag hekalu mar Jehova Nyasaye gi mago mag ode. Nomiyogi jodonge mi oorogi ir Ben-Hadad wuod Tabrimon ma wuod Hezion ruodh Aram manodak Damaski.
Atunci Asa a luat tot argintul şi aurul care era rămas în tezaurele casei DOMNULUI şi în tezaurele casei împăratului şi le-a dat în mâna servitorilor săi şi împăratul Asa i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia în Damasc, spunând:
19 Nowachone niya, “Winjruok mondo obedie kindi koda, mana kaka nobedo e kind wuonwa gi wuonu. Aoroni mich mag fedha gi dhahabu, koro keth winjruok mantie e kindi gi Baasha ruodh Israel mondo mi owe kedo koda.”
Este alianţă între mine şi tine şi între tatăl meu şi tatăl tău: iată, ţi-am trimis un dar de argint şi aur; vino şi rupe înţelegerea ta cu Baaşa, împăratul lui Israel, ca să plece de la mine.
20 Ben-Hadad noyie gi ruoth Asa kendo nooro jotende mag lweny mondo omonj mier matindo mag Israel. Noloyo Ijon gi Dan gi Abel Beth Maaka kod Kinereth duto kaachiel gi Naftali.
Astfel Ben-Hadad a dat ascultare împăratului Asa şi a trimis pe căpeteniile oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel şi au lovit Iionul şi Danul şi Abel-Bet-Maaca şi tot Chinerotul, împreună cu toată ţara lui Neftali.
21 Kane Baasha owinjo mano, nochungo gero Rama modok Tirza.
Şi s-a întâmplat, când Baaşa a auzit aceasta, că s-a oprit de la construirea Ramei şi a locuit în Tirţa.
22 Eka ruoth Asa nochiwo chik ni Juda duto maonge ngʼato angʼata mane owe oko, negikawo kite duto kod yiende mane Baasha osebedo katiyogo Rama kendo notiyo kodgi kanyo. Asa notiyo kodgi kuom gero Geba e piny Benjamin kod Mizpa bende.
Atunci împăratul Asa a făcut o proclamaţie prin tot Iuda; nimeni nu a fost scutit; şi au îndepărtat pietrele de la Rama şi lemnăria ei, cu care Baaşa construise; şi împăratul Asa a zidit cu ele Gheba lui Beniamin şi Miţpa.
23 Weche mamoko duto mag loch Asa, gi lochne, gi gigo duto mane otimo gi mier duto mane ogero donge ondikgi e kitepe mag ruodhi mag Juda? Kata kamano ka hike noseniangʼ tiende nobedo gituo.
Restul faptelor lui Asa şi toată puterea lui şi tot ce a făcut şi cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Totuşi în timpul bătrâneţii sale a fost bolnav de picioare.
24 Eka Asa noyweyo gi kwerene kendo noyike kodgi e dala Daudi wuon mare. Kendo Jehoshafat wuode nobedo ruoth kare.
Şi Asa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său; şi Iosafat, fiul său, a domnit în locul său.
25 Nadab wuod Jeroboam nobedo ruoth mar Israel e higa mar ariyo mar loch Asa ruodh Juda, kendo nobedo ruodh Israel kuom higni ariyo.
Şi Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi el a domnit peste Israel doi ani.
26 Notimo richo e nyim Jehova Nyasaye, kowuotho e yor wuon mare kod richone mane omiyo Israel otimo.
Şi a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care a făcut pe Israel să păcătuiască.
27 Baasha wuod Ahija ja-dhood Isakar nomonje mi nogoye monege e Gibethon e dala jo-Filistia ka Nadab kod jo-Israel duto ne dwaro monjo dalano.
Şi Baaşa, fiul lui Ahiia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui; şi Baaşa l-a lovit la Ghibeton, care aparţinea filistenilor; fiindcă Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul.
28 Baasha nonego Nadab e higa mar adek mar loch Asa ruodh Juda, kendo nokaw lochne kaka ruoth.
Chiar în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Baaşa l-a ucis şi a domnit în locul său.
29 Mapiyo piyo kochako locho, nonego jood Jeroboam duto. Ne ok oweyo ni Jeroboam kata ngʼato achiel mayweyo to notiekogi kaluwore gi wach Jehova Nyasaye mane omiyo jatichne Ahija ja-Shilo;
Şi s-a întâmplat, când a domnit, că el a lovit toată casa lui Ieroboam; nu a lăsat lui Ieroboam pe vreunul care sufla, până când l-a nimicit, conform spusei DOMNULUI, pe care o vorbise prin servitorul său, Ahiia şilonitul;
30 nikech richo mane Jeroboam otimo kendo mane omiyo Israel otimo, kendo nikech nomiyo Jehova Nyasaye Nyasach Israel obedo gi mirima.
Din cauza păcatelor lui Ieroboam cu care păcătuise şi prin care făcuse pe Israel să păcătuiască, prin provocarea cu care îl provocase pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie.
31 To kuom mamoko mag loch Nadab kaachiel gi timbene duto donge ondiki e kitepe mag ruodhi mag Israel?
Şi restul faptelor lui Nadab şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
32 Ne nitie lweny e kind Asa kod Baasha ruodh Israel ndalo duto mag lochgi.
Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
33 E higa mar adek mar loch Asa ruodh Juda, Baasha wuod Ahija nodoko ruoth kuom Israel duto e Tirza kendo nobedo ruoth kuom higni piero ariyo gangʼwen.
În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Baaşa, fiul lui Ahiia, peste tot Israelul în Tirţa, timp de douăzeci şi patru de ani.
34 Notimo richo e nyim Jehova Nyasaye, kowuotho e yore mag Jeroboam kod richone mane omiyo Israel otimo.
Şi el a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea lui Ieroboam şi în păcatul lui, prin care făcuse pe Israel să păcătuiască.
