Ordsprogene 17
1 Bedre en tør Bid Brød med fred end Huset fuldt af Sul med Trætte.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 Klog Træl bliver Herre over dårlig Søn og får lod og del mellem brødre.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 Digel til Sølv og Ovn til Guld, men den, der prøver Hjerter, er HERREN.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 Den onde hører på onde Læber, Løgneren lytter til giftige Tunger.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 Hvo Fattigmand spotter, håner hans Skaber, den skadefro slipper ikke for Straf.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 De gamles Krone er Børnebørn, Sønners Stolthed er Fædre.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Ypperlig Tale er ej for en Dåre, end mindre da Løgnfor den, som er ædel.
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 Som en Troldsten er Gave i Giverens Øjne; hvorhen den end vender sig, gør den sin Virkning.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 Den, der dølger en Synd, søger Venskab, men den, der ripper op i en Sag, skiller Venner.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 Bedre virker Skænd på forstandig end hundrede Slag på en Tåbe.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 Den onde har kun Genstridigbed for, men et skånselsløst Bud er udsendt imod ham.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 Man kan møde en Bjørn, hvis Unger er taget, men ikke en Tåbe udi hans Dårskab.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 Den, der gengælder godt med ondt, fra hans Hus skal Vanheld ej vige.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 At yppe Strid er at åbne for Vand, hold derfor inde, før Strid bryder løs.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 At frikende skyldig og dømme uskyldig, begge Dele er HERREN en Gru.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 Hvad hjælper Penge i Tåbens Hånd til at købe ham Visdom, når Viddet mangler?
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 Ven viser Kærlighed når som helst, Broder fødes til Hjælp i Nød.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 Mand uden Vid giver Håndslag og går i Borgen for Næsten.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 Ven af Kiv er Ven af Synd; at højne sin Dør er at attrå Fald.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 Ej finder man Lykke, når Hjertet er vrangt, man falder i Våde, når Tungen er falsk.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 Den, der avler en Tåbe, får Sorg, Dårens Fader er ikke glad.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 Glad Hjerte er godt for Legemet, nedslået Sind suger Marv af Benene.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 Den gudløse tager Gave i Løn for at bøje Rettens Gænge.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 Visdom står den forstandige for Øje, Tåbens Blik er ved Jordens Ende.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 Tåbelig Søn er sin Faders Sorg, Kvide for hende, som fødte ham.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 At straffe den, der har Ret, er ilde, værre endnu at slå de ædle.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 Den, som har Kundskab tøjler sin Tale, Mand med Forstand er koldblodig.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Selv Dåren, der tier, gælder for viis, forstandig er den, der lukker sine Læber.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
