Job 24
1 Hvorfor har ej den Almægtige opsparet Tider, hvi får de, som kender ham, ikke hans Dage at se?
De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
2 De onde flytter Markskel, ranede Hjorde har de på Græs.
Unii mută pietrele de hotar; ei cu violență iau turme și pășunea lor.
3 faderløses Æsel fører de bort, tager Enkens Okse som Borgen:
Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanție.
4 de trænger de fattige af Vejen. Landets arme må alle skjule sig.
Ei abat pe nevoiaș de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
5 Som vilde Æsler i Ørkenen går de ud til deres Gerning søgende efter Næring; Steppen er Brød for Børnene.
Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să își facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei și pentru copiii lor.
6 De høster på Marken om Natten, i Rigmandens Vingård sanker de efter.
Ei își culeg fiecare nutrețul său în câmp și adună recolta viei celor stricați.
7 Om Natten ligger de nøgne, uden Klæder, uden Tæppe i Hulden.
Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
8 De vædes af Bjergenes Regnskyl, klamrer sig af Mangel på Ly til Klippen.
Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munților și îmbrățișează stânca din lipsa unui adăpost.
9 - Man river den faderløse fra Brystet, tager den armes Barn som Borgen.
Ei smulg pe cel fără tată de la piept și iau garanție de la sărac.
10 Nøgne vandrer de, uden Klæder, sultne bærer de Neg;
Îl fac să meargă gol, fără haină, și iau snopul de la cel flămând.
11 mellem Murene presser de Olie. de træder Persen og tørster.
Ei fac ulei înăuntrul zidurilor lor și calcă teascurile lor de vin și suferă de sete.
12 De drives fra By og Hus, og Børnenes Hunger skriger. Men Gud, han ænser ej vrangt.
Oamenii din cetate gem și sufletul celui rănit țipă; totuși Dumnezeu nu le pune la socoteală nebunia.
13 Andre hører til Lysets Fjender, de kender ikke hans Veje og holder sig ej på hans Stier:
Ei sunt dintre cei care se revoltă împotriva luminii, ei nu cunosc căile ei, nici nu locuiesc în cărările ei.
14 Før det lysner, står Morderen op, han myrder arm og fattig; om Natten sniger Tyven sig om;
Ucigașul, ridicându-se odată cu lumina, ucide pe sărac și pe nevoiaș și în timpul nopții este ca un hoț.
15 Horkarlens Øje lurer på Skumring, han tænker: "Intet Øje kan se mig!" og skjuler sit Ansigt under en Maske.
De asemenea ochiul celui adulter așteaptă amurgul, spunând: Niciun ochi nu mă va vedea; și își deghizează fața.
16 I Mørke bryder de ind i Huse, de lukker sig inde om Dagen, thi ingen af dem vil vide af Lys.
În întuneric ei sparg casele pe care le-au însemnat pentru ei în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
17 For dem er Mørket Morgen, thide er kendt med Mørkets Rædsler.
Căci dimineața este pentru ei întocmai ca umbra morții, dacă cineva îi cunoaște, ei sunt în terorile umbrei morții.
18 Over Vandfladen jages han hen, hans Arvelod i Landet forbandes, han færdes ikke på Vejen til Vingården.
El este iute ca apele; partea lor este blestemată pe pământ; nu privește calea viilor.
Secetă și arșiță mistuie apele zăpezilor; la fel mormântul celor care au păcătuit. (Sheol h7585)
20 Han er glemt på sin Hjemstavns Torv, hans Storhed kommes ej mer i Hu, Uretten knækkes som Træet.
Pântecul îl va uita; viermele se va înfrupta din el; nu va mai fi amintit; și stricăciunea va fi frântă ca un pom.
21 Han var ond mod den golde, der ikke fødte, mod Enken gjorde han ikke vel;
El se poartă rău cu cea stearpă care nu naște și nu face bine văduvei.
22 dem, det gik skævt, rev han bort i sin Vælde. Han står op og er ikke tryg på sit Liv,
El atrage de asemenea pe cel puternic cu puterea sa; se ridică și niciun om nu este sigur de viață.
23 han styrtes uden Håb og Støtte, og på hans Veje er idel Nød.
Deși îi este dat să fie în siguranță acolo unde se odihnește, totuși ochii lui sunt peste căile lor.
24 Hans Storhed er stakket, så er han ej mer, han bøjes og skrumper ind som Melde og skæres af som Aksenes Top.
Ei sunt înălțați pentru puțin timp, dar apoi sunt înjosiți; sunt scoși de pe cale ca toți ceilalți și retezați ca vârfurile spicelor.
25 Og hvis ikke - hvo gør mig til Løgner, hvo gør mine Ord til intet?
Și dacă nu este așa acum, cine mă va face mincinos și va face vorbirea mea fără valoare?
