Salme 9
1 Til Sangmesteren. Al-mut-labben. En Salme af David. Jeg vil takke HERREN af hele mit Hjerte, kundgøre alle dine Undere,
Mai marelui muzician, conform melodiei mutlaben, un psalm al lui David. Te voi lăuda, DOAMNE, cu întreaga mea inimă; voi istorisi toate lucrările tale minunate.
2 glæde og fryde mig i dig, lovsynge dit Navn, du Højeste,
Mă voi veseli și mă voi bucura în tine; voi cânta laudă numelui tău, O, tu, cel Preaînalt.
3 fordi mine Fjender veg, faldt og forgik for dit Aasyn.
După ce dușmanii mei vor da înapoi, vor cădea și vor pieri la prezența ta,
4 Thi du hævded min Ret og min Sag, du sad paa Tronen som Retfærds Dommer.
Pentru că ai susținut dreptul meu și cauza mea; ai șezut pe tron, judecând drept.
5 Du trued ad Folkene, rydded de gudløse ud, deres Navn har du slettet for evigt.
Ai mustrat păgânii, ai nimicit pe cei stricați, le-ai șters numele pentru totdeauna și întotdeauna.
6 Fjenden er borte, lagt øde for stedse, du omstyrted Byer, de mindes ej mer.
O, dușmanule! Distrugerile s-au sfârșit pentru totdeauna; ai distrus cetăți și amintirea lor a pierit cu ele.
7 Men HERREN troner evindelig, han rejste sin Trone til Dom,
Dar DOMNUL va dăinui pentru totdeauna; și-a pregătit tronul său pentru judecată.
8 skal dømme Verden med Retfærd, fælde Dom over Folkefærd med Ret.
Și va judeca lumea în dreptate, în integritate va administra judecată popoarelor.
9 HERREN blev de fortryktes Tilflugt, en Tilflugt i Trængselstider;
DOMNUL va fi de asemenea un loc de scăpare pentru cel oprimat, un loc de scăpare în timpuri de necaz.
10 og de stoler paa dig, de, som kender dit Navn, thi du svigted ej dem, der søgte dig, HERRE.
Și cei ce cunosc numele tău își vor pune încrederea în tine, pentru că tu, DOAMNE, nu ai părăsit pe cei ce te caută.
11 Lovsyng HERREN, der bor paa Zion, kundgør blandt Folkene, hvad han har gjort!
Cântați laude DOMNULUI care locuiește în Sion; vestiți între popoare facerile lui.
12 Thi han, der hævner Blodskyld, kom dem i Hu, han glemte ikke de armes Raab:
Când cercetează vărsarea de sânge, își amintește de ei, el nu uită strigătul celui umil.
13 »HERRE, vær naadig, se, hvad jeg lider af Avindsmænd, du, som løfter mig op fra Dødens Porte,
Ai milă de mine, DOAMNE, privește tulburarea mea din partea celor ce mă urăsc, tu, care mă ridici de la porțile morții,
14 at jeg kan kundgøre al din Pris, juble over din Frelse i Zions Datters Porte!«
Ca să istorisesc toată lauda ta în porțile fiicei Sionului; mă voi bucura în salvarea ta.
15 Folkene sank i Graven, de grov, deres Fod blev hildet i Garnet, de satte.
Păgânii sunt scufundați în groapa pe care au făcut-o; piciorul le este prins în plasa pe care au ascuns-o.
16 HERREN blev aabenbar, holdt Dom, den gudløse hildedes i sine Hænders Gerning. — Higgajon (Sela)
DOMNUL este cunoscut prin judecata pe care o face; cel stricat este prins în lucrarea propriilor mâini. (Higaion, Selah)
Cei stricați vor fi întorși în iad împreună cu toate națiunile care uită pe Dumnezeu. (Sheol h7585)
18 Thi den fattige glemmes ikke for evigt, ej skuffes evindelig ydmyges Haab.
Căci cei nevoiași nu vor fi uitați întotdeauna; speranța celor săraci nu va pieri pentru totdeauna.
19 Rejs dig, HERRE, lad ikke Mennesker faa Magten, lad Folkene dømmes for dit Aasyn;
Ridică-te, DOAMNE, să nu învingă omul; să fie judecați păgânii înaintea ta.
20 HERRE, slaa dem med Rædsel, lad Folkene kende, at de er Mennesker! (Sela)
Umple-i de groază, DOAMNE, ca națiunile să știe că ele însele sunt doar oameni. (Selah)
