< Ordsprogene 28 >
1 Den gudløse flyr, skønt ingen er efter ham; tryg som en Løve er den retfærdige.
Cel stricat fuge când nu îl urmărește nimeni, dar cei drepți sunt cutezători ca un leu.
2 Ved Voldsmands Brøde opstaar Strid, den kvæles af Mand med Forstand.
Din cauza fărădelegii unei țări sunt mulți prinți în ea, dar printr-un om al priceperii și cunoașterii, starea țării va fi prelungită.
3 En fattig Tyran, der kuer de ringe, er Regn, der hærger og ej giver Brød.
Un om sărac care asuprește pe sărac este ca o ploaie torențială care nu lasă mâncare.
4 Hvo Loven sviger, roser de gudløse, hvo Loven holder, er paa Krigsfod med dem.
Cei ce părăsesc legea laudă pe cei stricați, dar cei ce țin legea se luptă cu ei.
5 Ildesindede fatter ej Ret; alt fatter de, som søger HERREN.
Oamenii răi nu înțeleg judecata, dar cei ce caută pe DOMNUL înțeleg totul.
6 Hellere en fattig med lydefri Færd end en, som gaar Krogveje, er han end rig.
Mai bun este săracul care umblă în integritatea lui, decât cel care este pervers în căile lui, deși este bogat.
7 Forstandig Søn tager Vare paa Loven, men Drankeres Fælle gør sin Fader Skam.
Oricine ține legea este un fiu înțelept, dar cel ce este un însoțitor al celor destrăbălați rușinează pe tatăl său.
8 Hvo Velstand øger ved Aager og Opgæld, samler til en, som er mild mod de ringe.
Cel ce prin camătă și câștig nedrept își mărește averea, o va aduna pentru cel ce se va milostivi de săraci.
9 Den, der vender sit Øre fra Loven, endog hans Bøn er en Gru.
Cel ce își întoarce urechea de la auzirea legii, chiar [și] rugăciunea lui va fi urâciune.
10 Leder man retsindige vild paa onde Veje, falder man selv i sin Grav; men de lydefri arver Lykke.
Oricine duce pe cei drepți în rătăcire pe o cale rea, va cădea el însuși în propria lui groapă; dar cei integri vor avea în posesiune lucruri bune.
11 Rigmand tykkes sig viis, forstandig Smaamand gennemskuer ham.
Omul bogat este înțelept în îngâmfarea lui, dar săracul care are înțelegere îl cercetează.
12 Naar retfærdige jubler, er Herligheden stor, vinder gudløse frem, skal man lede efter Folk.
Când cei drepți se bucură este o mare glorie, dar când cei stricați se ridică, omul se ascunde.
13 At dølge sin Synd fører ikke til Held, men bekendes og slippes den, finder man Naade.
Cel ce își acoperă păcatele nu va prospera, dar oricine le mărturisește și se lasă de ele va primi milă.
14 Saligt det Menneske, som altid ængstes, men forhærder man sit Hjerte, falder man i Ulykke.
Fericit este omul care se teme întotdeauna, dar cel ce își împietrește inima va cădea în ticăloșie.
15 En brølende Løve, en graadig Bjørn er en gudløs, som styrer et ringe Folk.
Precum un leu care rage și un urs căutând pradă, așa este un conducător stricat peste poporul sărac.
16 Uforstandig Fyrste øver megen Vold, langt Liv faar den, der hader Rov.
Prințul care duce lipsă de înțelegere este și un mare opresor, dar cel ce urăște lăcomia își va lungi zilele.
17 Et Menneske, der tynges af Blodskyld, er paa Flugt til sin Grav; man hjælpe ham ikke.
Un om care varsă violent sângele oricărei persoane va fugi la groapă; să nu îl oprească nimeni.
18 Den, som vandrer lydefrit, frelses, men den, som gaar Krogveje, falder i Graven.
Oricine umblă cu integritate va fi salvat, dar cel pervers în căile lui va cădea fără întârziere.
19 Den mættes med brød, som dyrker sin Jord, med Fattigdom den, der jager efter Tomhed.
Cel ce își ară pământul va avea multă pâine, dar cel ce se duce după oameni de nimic va avea destulă sărăcie.
20 Ærlig Mand velsignes rigt, men Jag efter Rigdom undgaar ej Straf.
Un om credincios va abunda cu binecuvântări, dar cel ce se grăbește să fie bogat nu va fi nevinovat.
21 At være partisk er ikke godt, en Mand kan forse sig for en Bid Brød.
Nu este bine să părtinești oamenii; chiar pentru o bucată de pâine acel om va călca legea.
22 Misundelig Mand vil i Hast vinde Gods; at Trang kommer over ham, ved han ikke.
Cel ce se grăbește să se îmbogățească are un ochi rău și nu ia aminte că sărăcia va veni peste el.
23 Den, der revser, faar Tak til sidst fremfor den, hvis Tunge er slesk.
Cel care mustră un om la sfârșit va găsi mai multă favoare decât cel ce lingușește cu limba.
24 Stjæle fra Forældre og nægte, at det er Synd, er at være Fælle med hærgende Mand.
Oricine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și spune: Nu este fărădelege; același este însoțitorul unui nimicitor.
25 Den vindesyge vækker Splid, men den, der stoler paa HERREN, kvæges.
Cel mândru în inimă stârnește ceartă, dar cel ce își pune încrederea în DOMNUL va fi îngrășat.
26 Den, der stoler paa sit Vid, er en Taabe, men den, der vandrer i Visdom, reddes.
Cel ce se încrede în propria inimă este un prost, dar oricine umblă cu înțelepciune va fi eliberat.
27 Hvo Fattigmand giver, skal intet fattes, men mangefold bandes, hvo Øjnene lukker.
Cel ce dă săracului nu va duce lipsă, dar cel ce își acoperă ochii va avea multe blesteme.
28 Vinder gudløse frem, kryber Folk i Skjul; naar de omkommer, bliver de retfærdige mange.
Când cei stricați se înalță, oamenii se ascund; dar când pier cei răi, cei drepți se înmulțesc.