Ordsprogene 19

1 Bedre Fattigmand med lydefri Færd end en, som gaar Krogveje, er han end rig.

Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.

2 At mangle Kundskab er ikke godt, men den træder fejl, som har Hastværk.

De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.

3 Et Menneskes Daarskab øder hans Vej, men paa HERREN vredes hans Hjerte.

Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.

4 Gods skaffer mange Venner, den ringe skiller hans Ven sig fra.

Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.

5 Det falske Vidne undgaar ej Straf; den slipper ikke, som farer med Løgn.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.

6 Mange bejler til Stormands Yndest, og alle er Venner med gavmild Mand.

Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.

7 Fattigmands Frænder hader ham alle, end mere skyr hans Venner ham da. Ej frelses den, som jager efter Ord.

Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.

8 Den, der vinder Vid, han elsker sin Sjæl, og den, der vogter paa Indsigt, faar Lykke.

Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.

9 Det falske Vidne undgaar ej Straf, og den, der farer med Løgn, gaar under.

Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.

10 Vellevned sømmer sig ikke for Taabe, end mindre for Træl at herske over Fyrster.

Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.

11 Klogskab gør Mennesket sindigt, hans Ære er at overse Brøde.

Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.

12 Som Brøl af en Løve er Kongens Vrede, som Dug paa Græs er hans Gunst.

Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.

13 Taabelig Søn er sin Faders Ulykke, Kvindekiv er som ustandseligt Tagdryp.

Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.

14 Hus og Gods er Arv efter Fædre, en forstandig Hustru er fra HERREN.

Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.

15 Dovenskab sænker i Dvale, den lade Sjæl maa sulte.

Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.

16 Den vogter sin Sjæl, som vogter paa Budet, men skødesløs Vandel fører til Død.

Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.

17 Er man god mod den ringe, laaner man HERREN, han gengælder en, hvad godt man har gjort.

Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.

18 Tugt din Søn, imens der er Haab, ellers stiler du efter at slaa ham ihjel.

Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.

19 Den, som er hidsig, maa bøde, ved Skaansel gør man det værre.

Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.

20 Hør paa Raad og tag ved Lære, saa du til sidst bliver viis.

Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.

21 I Mands Hjerte er mange Tanker, men HERRENS Raad er det, der staar fast.

Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.

22 Vinding har man af Godhed, hellere fattig end Løgner.

Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.

23 HERRENS Frygt er Vej til Liv, man hviler mæt og frygter ej ondt.

Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.

24 Den lade rækker til Fadet, men fører ej Haanden til Munden.

Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.

25 Faar Spottere Hug, bliver tankeløs klog, ved Revselse faar den forstandige Kundskab.

Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.

26 Mishandle Fader og bortjage Moder gør kun en daarlig, vanartet Søn.

Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.

27 Hør op, min Søn, med at høre paa Tugt og saa fare vild fra Kundskabsord.

Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.

28 Niddingevidne spotter Retten, gudløses Mund er glubsk efter Uret.

Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.

29 Slag er rede til Spottere, Hug til Taabers Ryg.

Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.