Ordsprogene 15
1 Mildt svar stiller Vrede, saarende Ord vækker Nag.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Vises Tunge drypper af Kundskab, Daarskab strømmer fra Taabers Mund.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Alle Vegne er HERRENS Øjne, de udspejder onde og gode.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Et Livets Træ er Tungens Mildhed, dens Falskhed giver Hjertesaar.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Daare lader haant om sin Faders Tugt, klog er den, som tager Vare paa Revselse.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Den retfærdiges Hus har megen Velstand, den gudløses Høst lægges øde.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Vises Læber udstrør Kundskab, Taabers Hjerte er ikke ret.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Gudløses Offer er HERREN en Gru, retsindiges Bøn har han Velbehag i.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Den gudløses Færd er HERREN en Gru, han elsker den, der stræber efter Retfærd.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Streng Tugt er for den, der forlader Vejen; den, der hader Revselse, dør.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Spotteren ynder ikke at revses, til Vismænd gaar han ikke.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Glad Hjerte giver venligt Ansigt, ved Hjertesorg bliver Modet brudt.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Den forstandiges Hjerte søger Kundskab, Taabers Mund lægger Vind paa Daarskab.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Alle den armes Dage er onde, glad Hjerte er stadigt Gæstebud.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Bedre lidet med HERRENS Frygt end store Skatte med Uro.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Bedre en Ret Grønt med Kærlighed end fedet Okse og Had derhos.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Vredladen Mand vækker Splid, sindig Mand stiller Trætte.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Den lades Vej er spærret af Tjørn, de flittiges Sti er banet.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Viis Søn glæder sin Fader, Taabe til Menneske foragter sin Moder.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Daarskab er Glæde for Mand uden Vid, Mand med Indsigt gaar lige frem.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Er der ikke holdt Raad, saa mislykkes Planer, de lykkes, naar mange raadslaar.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Mand er glad, naar hans Mund kan svare, hvor godt er et Ord i rette Tid.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Hovmodiges Hus river HERREN bort, han fastsætter Enkens Skel.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Onde Tanker er HERREN en Gru, men hulde Ord er rene.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Den øder sit Hus, hvem Vinding er alt; men leve skal den, der hader Gave.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Den retfærdiges Hjerte tænker, før det svarer, gudløses Mund lader ondt strømme ud.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 HERREN er gudløse fjern, men hører retfærdiges Bøn.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Milde Øjne fryder Hjertet, godt Bud giver Marv i Benene.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Øret, der lytter til Livsens Revselse, vil gerne dvæle iblandt de vise.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Hvo Tugt forsmaar, lader haant om sin Sjæl, men Vid fanger den, der lytter til Revselse.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 HERRENS Frygt er Tugt til Visdom, Ydmyghed først og siden Ære.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
