Ordsprogene 14
1 Visdom bygger sig Hus, Daarskabs Hænder river det ned.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Hvo redeligt vandrer, frygter HERREN, men den, som gaar Krogveje, agter ham ringe.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 I Daarens Mund er Ris til hans Ryg, for de vise staar Læberne Vagt.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Naar der ikke er Okser, er Laden tom, ved Tyrens Kraft bliver Høsten stor.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Sanddru Vidne lyver ikke, det falske Vidne farer med Løgn.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Spotter søger Visdom, men finder den ikke, til Kundskab kommer forstandig let.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Gaa fra en Mand, som er en Taabe, der mærker du intet til Kundskabs Læber.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Den kloge i sin Visdom er klar paa sin Vej, men Taabers Daarskab er Svig.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Med Daarer driver Skyldofret Spot, men Velvilje raader iblandt retsindige.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Hjertet kender sin egen Kvide, fremmede blander sig ej i dets Glæde.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Gudløses Hus lægges øde, retsindiges Telt staar i Blomst.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Mangen Vej synes Manden ret, og saa er dens Ende dog Dødens Veje.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Selv under Latter kan Hjertet lide, og Glædens Ende er Kummer.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Af sine Veje mættes den frafaldne, af sine Gerninger den, som er god.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Den tankeløse tror hvert Ord, den kloge overtænker sine Skridt.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Den vise ængstes og skyr det onde, Taaben buser sorgløs paa.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Den hidsige bærer sig taabeligt ad, man hader rænkefuld Mand.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 De tankeløse giver Daarskab i Arv, de kloge efterlader sig Kundskab.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Onde maa bukke for gode, gudløse staa ved retfærdiges Døre.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Fattigmand hades endog af sin Ven, men Rigmands Venner er mange.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Den, der foragter sin Næste, synder, lykkelig den, der har Medynk med arme.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 De, som virker ondt, farer visselig vild; de, som virker godt, finder Naade og Trofasthed.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Ved al Slags Møje vindes der noget, Mundsvejr volder kun Tab.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 De vises Krone er Kløgt, Taabers Krans er Daarskab.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Sanddru Vidne frelser Sjæle; den, som farer med Løgn, bedrager.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 Den stærkes Tillid er HERRENS Frygt, hans Sønner skal have en Tilflugt.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 HERRENS Frygt er en Livsens Kilde, derved undgaas Dødens Snarer.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 At Folket er stort, er Kongens Hæder, Brist paa Folk er Fyrstens Fald.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Den sindige er rig paa Indsigt, den heftige driver det vidt i Daarskab.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Sagtmodigt Hjerte er Liv for Legemet, Avind er Edder i Benene.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 At kue den ringe er Haan mod hans Skaber, han æres ved Medynk med fattige.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Ved sin Ondskab styrtes den gudløse, ved lydefri Færd er retfærdige trygge.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Visdom bor i forstandiges Hjerte, i Taabers Indre kendes den ikke.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Retfærdighed løfter et Folk, men Synd er Folkenes Skændsel.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 En klog Tjener har Kongens Yndest, en vanartet rammer hans Vrede.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
