Job 21
1 Saa tog Job til Orde og svarede:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 Hør dog, hør mine Ord, lad det være Trøsten, I giver!
Ascultați cu atenție vorbirea mea și să fie aceasta mângâierile voastre.
3 Find jer nu i, at jeg taler, siden kan I jo haane!
Permiteți-mi să vorbesc; și după ce vorbesc să batjocoriți.
4 Gælder min Klage Mennesker? Hvi skulde jeg ej være utaalmodig?
Cât despre mine, este plângerea mea către om? Și dacă ar fi așa, de ce să nu fie duhul meu tulburat?
5 Vend jer til mig og stivn af Rædsel, læg Haand paa Mund!
Însemnați-mă și uimiți-vă și puneți-vă mâna la gură.
6 Jeg gruer, naar jeg tænker derpaa, mit Legeme gribes af Skælven:
Chiar când îmi amintesc, mă tem, și un tremur cuprinde carnea mea.
7 De gudløse, hvorfor lever de, bliver gamle, ja vokser i Kraft?
Pentru ce trăiesc cei stricați, îmbătrânesc și sunt tari în putere?
8 Deres Æt har de blivende hos sig, deres Afkom for deres Øjne;
Sămânța lor este întemeiată, înaintea feței lor împreună cu ei și urmașii lor înaintea ochilor lor.
9 deres Huse er sikre mod Rædsler, Guds Svøbe rammer dem ikke;
Casele lor sunt ferite de teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10 ej springer deres Tyr forgæves, Koen kælver, den kaster ikke;
Taurul lor prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu își leapădă vițelul.
11 de slipper deres Drenge ud som Faar, deres Børneflok boltrer sig ret;
Ei își trimit înainte micuții asemenea unei turme și copiii lor dansează.
12 de synger til Pauke og Citer, er glade til Fløjtens Toner;
Iau tamburina și harpa și se bucură la sunetul instrumentului de suflat.
Își petrec zilele în bogăție și într-o clipă coboară în mormânt. (Sheol h7585)
14 skønt de siger til Gud: »Gaa fra os, at kende dine Veje er ikke vor Lyst!
De aceea ei îi spun lui Dumnezeu: Pleacă de la noi, căci nu dorim cunoașterea căilor tale.
15 Den Almægtige? Hvad han? Skal vi tjene ham? Hvad Gavn at banke paa hos ham?«
Ce este cel Atotputernic să îi servim? Și ce folos avem dacă ne rugăm lui?
16 Er ej deres Lykke i deres Haand og gudløses Raad ham fjernt?
Iată, binele lor nu este în mâna lor; sfatul celor stricați este departe de mine.
17 Naar gaar de gudløses Lampe ud og naar kommer Ulykken over dem? Naar deler han Loddet ud i sin Vrede,
Cât de des se stinge candela celor stricați! Și cât de des vine nimicirea lor peste ei! Dumnezeu împarte întristări în mânia lui.
18 saa de bliver som Straa for Vinden, som Avner, Storm fører bort?
Ei sunt ca miriștea înaintea vântului și ca pleava pe care furtuna o poartă departe.
19 Gemmer Gud hans Ulykkeslod til hans Børn? Ham selv gengælde han, saa han mærker det,
Dumnezeu îngrămădește nelegiuirea lui pentru copiii lui; îl răsplătește și el o va ști.
20 lad ham selv faa sit Vanheld at se, den Almægtiges Vrede at drikke!
Ochii lui vor vedea nimicirea lui și va bea din furia celui Atotputernic.
21 Thi hvad bryder han sig siden om sit Hus, naar hans Maaneders Tal er udrundet?
Căci ce plăcere are el în casa lui după el, când numărul lunilor sale este tăiat în mijlocul lor?
22 Kan man vel tage Gud i Skole, ham, som dømmer de højeste Væsner?
Va învăța cineva pe Dumnezeu cunoaștere, văzând că el judecă pe cei înălțați?
23 En dør jo paa Lykkens Tinde, helt tryg og saa helt uden Sorger:
Unul moare în deplinătatea tăriei sale, fiind întru-totul tihnit și în pace.
24 hans Spande er fulde af Mælk, hans Knogler af saftig Marv;
Sânii lui sunt plini de lapte și oasele lui sunt îmbibate cu măduvă.
25 med bitter Sjæl dør en anden og har aldrig nydt nogen Lykke;
Și un altul moare în amărăciunea sufletului său și niciodată nu mănâncă cu plăcere.
26 de lægger sig begge i Jorden, og begge dækkes af Orme!
Ei se vor culca toți în țărână și viermii îi vor acoperi.
27 Se, jeg kender saa vel eders Tanker og de Rænker, I spinder imod mig,
Iată, eu cunosc gândurile voastre și planurile pe care voi pe nedrept vi le închipuiți împotriva mea.
28 naar I siger: »Hvor er Stormandens Hus og det Telt, hvor de gudløse bor?«
Pentru că spuneți: Unde este casa prințului? Și unde sunt locurile de locuit ale celor stricați?
29 Har I aldrig spurgt de berejste og godkendt deres Beviser:
Nu ați întrebat pe cei ce merg pe cale? Și nu știți semnele lor,
30 Den onde skaanes paa Ulykkens Dag og frelses paa Vredens Dag.
Că cel stricat este rezervat zilei nimicirii? Vor fi duși înainte până la ziua furiei.
31 Hvem foreholder ham vel hans Færd, gengælder ham, hvad han gør?
Cine va declara calea sa feței lui? Și cine îi va răsplăti pentru ce a făcut?
32 Til Graven bæres han hen, ved hans Gravhøj holdes der Vagt;
Totuși el va fi adus la groapă și va rămâne în mormânt.
33 i Dalbunden hviler han sødt, Alverden følger saa efter, en Flok uden Tal gik forud for ham.
Brazdele văii îi vor fi dulci și fiecare om va urma după el, așa ca nenumărați înainte de el.
34 Hvor tom er den Trøst, som I giver! Eders Svar — kun Svig er tilbage!
Cum dar mă mângâiați în zadar, văzând că în răspunsurile voastre rămâne falsitate?
