Ordsprogene 19
1 Bedre er en fattig, som vandrer i sin Oprigtighed end den, hvis Læber ere forvendte, og som tilmed er en Daare.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Ogsaa naar en Sjæl er uden Kundskab, er det ikke godt, og den, som haster med Fødderne, glider ud.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Menneskets Daarlighed forvender hans Vej, og hans Hjerte vredes imod Herren.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Gods tilfører mange Venner; men den ringe maa skilles fra sin Ven.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Et falsk Vidne skal ikke agtes uskyldigt, og den, som taler Løgn, skal ikke undkomme.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Mange bejle til en Fyrstes Gunst, og enhver er Ven med en gavmild Mand.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Alle den fattiges Brødre hade ham, ja, endog hans Venner holde sig langt fra ham; han jager efter Ord, som ikke ere til.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Den, som forhverver sig Forstand, elsker sit Liv; den, som bevarer Indsigt, skal finde godt.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Et falsk Vidne skal ikke agtes uskyldigt, og den, som taler Løgn, skal omkomme.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Det staar ikke en Daare vel an at leve højt, meget mindre en Tjener at herske over Fyrster.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Et Menneskes Klogskab gør ham langmodig, og det er ham en Ære at overse Fornærmelse
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kongens Vrede er som en ung Løves Brølen; men hans Bevaagenhed er ligesom Dug paa Urter.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 En daarlig Søn er sin Fader en Ulykke, og en Kvindes Trætter ere et vedholdende Tagdryp.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Hus og Gods arves efter Forældre; men en forstandig Kvinde er fra Herren.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Dovenskab nedsænker i en dyb Søvn, og en efterladen Sjæl skal hungre.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Hvo som bevarer Budet, bevarer sin Sjæl; hvo der foragter sine Veje, skal dødes.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Hvo som forbarmer sig over den ringe, laaner Herren, og han skal betale ham hans Velgerning.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Tugt din Søn, thi der er Haab; men vend ikke din Hu til at dræbe ham!
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Den, hvis Vrede er stor, maa lide Straf; thi dersom du frier ham, da maa du blive ved dermed.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Adlyd Raad, og tag imod Tugt, at du kan blive viis paa dit sidste.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Der er mange Anslag i en Mands Hjerte; men Herrens Raad det skal bestaa.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Et Menneskes Lyst er hans Kærlighed; og en fattig er bedre end en Løgner.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 At en frygter Herren, er til Liv; mæt skal han hvile, han skal ikke hjemsøges med Ulykke.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Den lade stikker sin Haand i Fadet; han lader den end ikke komme til sin Mund igen.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Slaa Spotteren, at den uerfarne maa blive forstandig; og irettesæt den forstandige, saa vil han vinde Kundskab.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Den, der overfalder Faderen og bortjager Moderen, er en Søn, som gør til Skamme og Vanære.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Lad kun af, min Søn! med at høre paa Formaning, saa du farer vild fra Kundskabs Ord.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Et nedrigt Vidne spotter Retten, og de ugudeliges Mund sluger Uret.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Straffedomme ere beredte til Spottere og Slag til Daarers Ryg.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
