< Ordsprogene 16 >
1 Det staar til et Menneske, hvad han vil sætte sig for i Hjertet; men Tungens Svar er fra Herren.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Alle en Mands Veje ere rene for hans egne Øjne, men Herren er den, som vejer Aanderne.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Befal Herren dine Gerninger, saa skulle dine Anslag stadfæstes.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Herren har gjort al Ting efter dets Øjemed; ogsaa den ugudelige er til Ulykkens Dag.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Hver som er hovmodig i Hjertet, er Herren en Vederstyggelighed; man kan give sin Haand paa, at han ikke bliver agtet uskyldig.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Ved Miskundhed og Sandhed udsones Misgerning; og ved Herrens Frygt viger man fra det onde.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Naar Herren har Velbehag i en Mands Veje, da gør han, at ogsaa hans Fjender holde Fred med ham.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Bedre er lidet med Retfærdighed end store Indtægter med Uret.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Menneskets Hjerte optænker sin Vej; men Herren stadfæster hans Gang.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Der er Guddoms Ord paa en Konges Læber, hans Mund maa ikke forsynde sig i Dom.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Ret Vægt og rette Vægtskaaler høre Herren til, alle Vægtlodder i Posen ere hans Værk.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Ugudeligheds Idræt er en Vederstyggelighed for Konger; thi ved Retfærdighed befæstes Tronen.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Retfærdigheds Læber ere Konger en Velbehagelighed; og den, som taler Oprigtighed, ham elsker han.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Kongens Vrede er Dødens Bud; men en viis Mand forsoner den.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 I Kongens Ansigts Lys er Livet, og hans Bevaagenhed er som en Sky med sildig Regn.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 At købe Visdom, hvor meget bedre er det end Guld? og at købe Forstand at foretrække for Sølv?
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 De oprigtiges slagne Vej er at vige fra det onde; hvo der vil bevare sin Sjæl, maa vare paa sin Vej.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Foran tindergang er Hovmod, og foran Fald gaar Stolthed.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Det er bedre at være ydmyg i Aanden med de elendige end at dele Bytte med de hovmodige.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Hvo som giver Agt paa Ordet, skal finde godt; og den, som forlader sig paa Herren, han er lyksalig.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Den, som er viis i Hjertet, skal kaldes forstandig, og Læbernes Sødme forøger Lærdom.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Klogskab er for den, som ejer den, Livets Kilde; men Daarers Tugt er Taabelighed.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Den vises Hjerte gør hans Mund forstandig og lægger end mere Lærdom paa hans Læber.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Liflige Taler ere Honningkage, sød for Sjælen og Lægedom for Benene.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Der er en Vej, som synes en Mand ret; men til sidst bliver den Vej til Døden.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Arbejderens Hunger arbejder for ham; thi hans Mund driver paa ham.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 En nedrig Mand bereder Ulykke, og paa hans Læber er der som en brændende Ild.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 En forvendt Mand kommer Trætte af Sted, og en Bagvadsker fjerner en fortrolig.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 En Voldsmand bedaarer sin Næste og fører ham paa en Vej, som ikke er god.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Hvo der lukker sine Øjne for at optænke forvendte Ting, og hvo som bider sine Læber sammen, har alt fuldbragt det onde.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Graa Haar er en dejlig Krone, naar de findes paa Retfærdigheds Vej.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Den langmodige er bedre end den vældige, og den, som hersker over sin Aand, er bedre end den, der indtager en Stad.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Lodden kastes i Skødet; men den falder, alt som Herren vil.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.