Job 37
1 Ta, over dette forfærdes mit Hjerte og farer op fra sit Sted.
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
2 Hører, ja hører hans Røsts Drøn og Bulderet, der udgaar af hans Mund.
Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
3 Han lader det fare ud under al Himmelen og sit Lys over Jordens Flige.
El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
4 Efter ham brøler Røsten, han tordner med sin Højheds Røst; og han holder dem ikke tilbage, naar hans Røst høres.
După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
5 Gud tordner vidunderligt med sin Røst; han gør store Ting, og vi kunne ikke kende dem.
Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
6 Thi han siger til Sneen: Fald til Jorden! og ligesaa til Regnskyllene, ja til hans Vældes Regnskyl.
Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
7 Han forsegler hver Mands Haand, at alle Folk, som ere hans Skabning, skulle kende det.
El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 Da gaa de vilde Dyr i Hule og blive i deres Boliger.
Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
9 Fra Syden kommer Stormen, og med Nordenvindene kommer Kulden.
Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
10 Ved Guds Aande kommer Is, og det brede Vand snævres ind.
Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
11 Ja, med Fugtighed fylder han Skyen; han udbreder sin lysopfyldte Sky.
De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
12 Og den vender sig i Kredse, alt som han styrer den til dens Gerning, til alt, hvad han byder den, hen over Jordens Kreds:
Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
13 Enten til Revselse eller til hans Lands Bedste eller til Velgerning lader han den ramme.
El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14 Job, vend dine Øren til dette; staa stille og agt paa Guds underfulde Ting!
Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15 Ved du, naar Gud tænker derpaa, og naar han lader sin Skys Lys skinne?
Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
16 Ved du hvorledes Skyerne svæve? de underfulde Ting af ham, som er fuldkommen i al Kundskab?
Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
17 du, hvis Klæder blive varme, naar han gør Landet lummert fra Sønden?
Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
18 Udspænder du med ham de øverste Skyer, der ere faste som et støbt Spejl?
Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
19 Lad os vide, hvad vi skulle sige til ham! vi kunne ikke fremføre noget ud fra Mørket.
Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
20 Skal det fortælles ham, at jeg taler? eller mon nogen har ønsket, at han maatte blive opslugt?
I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
21 Og nu, ser man ikke Lyset, som straaler i de øverste Skyer: Saa farer et Vejr frem og renser dem.
Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
22 Af Norden kommer Guld; over Gud er der forfærdelig Majestæt.
Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
23 Den Almægtige, ham kunne vi ikke naa til, ham, som er stor i Kraft; Ret og Retfærdigheds Fylde undertrykker han ikke.
Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
24 Derfor frygte Folkene ham; han ser ikke til nogen, som er viis i Hjertet.
De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.
