< Job 19 >
1 Men Job svarede og sagde:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Hvor længe ville I bedrøve min Sjæl og knuse mig med Ord?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 I have nu ti Gange forhaanet mig, I skammede eder ikke ved at overdøve mig.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Og sandelig, om jeg end har faret vild, da bliver jo min Vildfarelse hos mig selv.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Dersom I virkelig vilde ophøje eder imod mig og overbevise mig om min Skam,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 saa forstaar dog, at Gud har forvendt min Sag og har ladet sit Garn omringe mig.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Se, jeg raaber over Vold, og jeg faar ikke Svar; jeg skriger, og der er ingen Ret.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Han satte Gærde for min Vej, at jeg ikke kan komme over, og han lagde Mørkhed over mine Stier.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Han afførte mig min Ære og borttog mit Hoveds Krone.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Han nedbrød mig trindt omkring, og jeg for bort; han oprykkede mit Haab som et Træ;
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 og han optændte sin Vrede imod mig og agtede mig over for sig som sine Fjender.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Hans Tropper kom til Hobe og banede sig Vej imod mig, og de lejrede sig trindt omkring mit Telt.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Han fjernede mine Brødre fra mig, og de, som kende mig, holde sig aldeles fremmede for mig.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Mine nærmeste have forladt mig, og mine Kyndinge have glemt mig.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 De, som bo hos mig i mit Hus, og mine Tjenestepiger agte mig som en fremmed, jeg er bleven en Udlænding for deres Øjne.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Jeg kaldte ad min Tjener, og han svarede ikke; med egen Mund maatte jeg bede ham bønligt.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Min Aand er bleven fremmed for min Hustru og min Kærlighed for min Moders Sønner.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Endogsaa Børn foragte mig; staar jeg op, tale de imod mig.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Alle de Mænd, som vare i min Fortrolighed, have Vederstyggelighed til mig, og de, som jeg elskede, have vendt sig imod mig.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Mine Ben hænge ved min Hud og ved mit Kød, og jeg er netop undsluppen med mine Tænders Hud.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Forbarmer eder over mig, forbarmer eder over mig, I, mine Venner! thi Guds Haand har rørt mig.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Hvi forfølge I mig, ligesom Gud, og kunne ikke mættes af mit Kød?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 Gid dog mine Ord maatte blive opskrevne, gid de maatte blive prentede i en Bog,
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 ja, maatte de med en Jernstil og med Bly blive indhuggede i en Klippe til evig Tid!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Og jeg ved, at min Genløser lever, og at han som den sidste skal staa op over Støvet.
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 Og naar min Hud, saaledes sønderslidt, er borte, og jeg er blottet for mit Kød, skal jeg skue Gud,
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 hvem jeg skal skue som den, der er for mig, og hvem mine Øjne skulle se, og ikke en fremmed; mine Nyrer forsmægte i mit Indre.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Naar I sige: Hvor skulle vi dog forfølge ham! — og Sagens Rod skal være funden i mig —:
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Da frygter for Sværdet; thi Vreden rammer Misgerninger, som fortjene Sværdet; paa det I skulle vide, at der er Dom til.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.