< Job 15 >
1 Da svarede Elifas, Themaniten, og sagde:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Skal en viis svare med Kundskab, som kun er Vejr, og fylde sin Bug med Blæst,
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 idet han fører Bevis med Ord, som ikke gavne, og med Taler, som intet baade!
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Ja, du tilintetgør Gudsfrygt og svækker Bønnen for Guds Ansigt.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Thi din egen Mund beviser din Misgerning, og du vælger de træskes Tunge.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Din egen Mund dømmer dig skyldig og ikke jeg, og dine Læber vidne imod dig.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Mon du er født som det første Menneske var, og er du avlet førend Højene?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Mon du har hørt til i Guds hemmelige Raad og har revet Visdommen til dig?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Hvad ved du, som vi ikke vide? hvad forstaar du, og det skulde ikke være os bekendt?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Der er baade graahærdede og bedagede iblandt os, Mænd, som have levet længere end din Fader.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Er Guds Trøst dig for ringe og det Ord, som han i Mildhed har talt med dig?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Hvorfor betager dit Hjerte dig, og hvorfor blinke dine Øjne?
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Thi du vender din Harme imod Gud, og du har ladet Taler udfare af din Mund.
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 Hvad er et Menneske, at det skulde være rent? eller at den skulde være retfærdig, som er født af en Kvinde?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Se, han tror ikke sine hellige, og Himlene ere ikke rene for hans Øjne:
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 Hvor meget mindre den, som er vederstyggelig og fordærvet, den Mand, der drikker Uretfærdighed som Vand?
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Jeg vil kundgøre dig det, hør mig; og hvad jeg har set, vil jeg fortælle:
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 Hvad de vise have forkyndt, og hvad de ikke have dulgt som en Arv fra deres Fædre,
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 dem alene blev Landet givet, og ingen fremmed trængte ind iblandt dem.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Den ugudelige bæver alle sine Dage, og faa Aar i Tallet ere henlagte til en Voldsmand.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Rædsler lyde for hans Øren; midt i Freden kommer en Ødelægger over ham.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Han kan ikke tro paa, at han vil komme tilbage fra Mørket, og han er udset til at omkomme ved Sværdet.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Han vanker hid og did efter Brødet og siger: Hvor er det? han ved, at Mørkheds Dag er bestemt, ja er ved hans Side.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Angest og Nød forfærde ham, det overvælder ham, som var det en Konge, der er rede til Striden;
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 thi han har udrakt sin Haand imod Gud og har vældig sat sig op imod den Almægtige;
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 han løb med oprakt Hals imod ham under sine Skjoldes tætte Tag;
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 thi han har lagt Fedt paa sit Ansigt og lagt sig ud over sin Lænd med Fedme,
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 og han boede i Stæder, som vare ødelagte, i Huse, som man ikke bor i, som ere bestemte til Grushobe.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Han skal ikke blive rig, og hans Formue skal ikke bestaa; og hvad de have erhvervet, skal ikke udbredes i Landet.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Han skal ikke komme bort fra Mørket, en Lue skal tørre hans Kvist; men han skal komme bort ved hans Munds Aande.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Han skal ikke forlade sig paa Forfængelighed, han skuffer sig; thi Forfængelighed skal vorde ham Betaling.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Før hans Dag kommer, skal det opfyldes, og hans Gren skal ikke grønnes.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Som Vintræet skal han afryste sine sure Druer og som Olietræet kaste sit Blomster.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Thi den vanhelliges Forsamling skal blive øde, og Ild fortærer Bestikkelsens Telte.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 De undfange Uret og føde Udaad, og deres Inderste bereder Svig.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.