Žalmy 38
1 Žalm Davidův k připomínání. Hospodine, v prchlivosti své netresci mne, ani v hněvě svém kárej mne.
Un psalm al lui David, să aducă în amintire. DOAMNE, nu mă mustra în furia ta, nici nu mă pedepsi în nemulțumirea ta încinsă.
2 Nebo střely tvé uvázly ve mně, a ruka tvá na mne těžce dolehla.
Fiindcă săgețile tale se înfig adânc în mine și mâna ta mă apasă tare.
3 Nic není celého v těle mém pro tvou hněvivost, nemají pokoje kosti mé pro hřích můj.
Nu este sănătate în carnea mea din cauza mâniei tale; nici nu este odihnă în oasele mele din cauza păcatului meu.
4 Nebo nepravosti mé vzešly nad hlavu mou, jako břímě těžké nemožné jsou mi k unesení.
Fiindcă nelegiuirile mele au ajuns până peste capul meu, ca o povară mare, ele sunt prea grele pentru mine.
5 Zahnojily se, a kyší rány mé pro bláznovství mé.
Rănile mele put și sunt putrede din cauza nechibzuinței mele.
6 Pohrbený a sklíčený jsem náramně, každého dne v smutku chodím.
Sunt tulburat; sunt foarte încovoiat; umblu jelind toată ziua.
7 Nebo ledví má plná jsou mrzkosti, a nic není celého v těle mém.
Căci șalele mele sunt pline cu o boală scârboasă și nu este sănătate în carnea mea.
8 Zemdlen jsem a potřín převelice, řvu pro úzkost srdce svého.
Sunt slab și foarte zdrobit, am răcnit din cauza neliniștii inimii mele.
9 Pane, před tebou jest všecka žádost má, a vzdychání mé není před tebou skryto.
Doamne, toată dorința mea este înaintea ta; și geamătul meu nu este ascuns de tine.
10 Srdce mé zmítá se, opustila mne síla má, i to světlo očí mých není se mnou.
Inima mea palpită, puterea mea mă părăsește, cât despre lumina ochilor mei, s-a dus și aceasta de la mine.
11 Ti, kteříž mne milovali, a tovaryši moji, štítí se ran mých, a příbuzní moji zdaleka stojí.
Admiratorii mei și prietenii mei se țin departe de rana mea; și rudele mele stau departe.
12 Ti pak, kteříž stojí o bezživotí mé, osídla lécejí, a kteříž mého zlého hledají, mluví převráceně, a přes celý den lest a chytrost smýšlejí.
De asemenea cei ce îmi caută viața îmi pun capcane; și cei ce urmăresc vătămarea mea vorbesc lucruri răutăcioase și cugetă înșelătorii cât este ziua de lungă.
13 Ale já jako hluchý neslyším, a jako němý, kterýž neotvírá úst svých;
Dar eu, ca un surd, nu am auzit; și am fost ca un mut care nu își deschide gura.
14 Tak jsem, jako člověk, kterýž neslyší, a v jehož ústech není žádného odporu.
Astfel am fost ca un om care nu aude și în a cărui gură nu sunt reproșuri.
15 Nebo na tě, Hospodine, očekávám, ty za mne odpovíš, Pane Bože můj.
Căci în tine, DOAMNE, sper eu, vei auzi, Doamne Dumnezeul meu.
16 Nebo jsem řekl: Ať se neradují ze mne, poklesla-li by se noha má, ať se pyšně nepozdvihují nade mnou,
Fiindcă am spus: Ascultă-mă, ca nu cumva ei să se bucure de mine, când piciorul meu alunecă, ei se preamăresc împotriva mea.
17 Poněvadž k snášení bíd hotov jsem, anobrž bolest má vždycky jest přede mnou.
Fiindcă eu sunt gata să șchiopătez și întristarea mea este continuu înaintea mea.
18 A že nepravosti své vyznávám, a pro hřích svůj tesklím.
Căci îmi voi vesti nelegiuirea; îmi va părea rău pentru păcatul meu.
19 Pročež nepřátelé moji veseli jsouce, silí se, a rozmnožují se ti, kteříž mne bez příčiny nenávidí.
Dar dușmanii mei sunt plini de viață și sunt puternici și cei ce mă urăsc pe nedrept s-au înmulțit.
20 A zlým za dobré mi se odplacujíce, činí mi protivenství, proto že dobrého následuji.
Cei ce de asemenea întorc rău pentru bine sunt potrivnicii mei; deoarece eu urmăresc binele.
21 Neopouštějž mne, Hospodine Bože můj, nevzdalujž se ode mne.
Nu mă părăsi, DOAMNE; Dumnezeul meu, nu sta departe de mine.
22 Přispěj k spomožení mému, Pane spasení mého.
Grăbește-te să mă ajuți, Doamne, salvarea mea.
