< Príslovia 23 >
1 Když sedneš k jídlu se pánem, pilně šetř, co jest před tebou.
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 Jinak vrazil bys nůž do hrdla svého, byl-li bys lakotný.
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Nežádej lahůdek jeho, nebo jsou pokrm oklamavatelný.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Neusiluj, abys zbohatl; od opatrnosti své přestaň.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 K bohatství-liž bys obrátil oči své? Poněvadž v náhle mizí; nebo sobě zdělalo křídla podobná orličím, a zaletuje k nebi.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Nejez chleba člověka závistivého, a nežádej lahůdek jeho.
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 Nebo jak on sobě tebe váží v mysli své, tak ty pokrmu toho. Díť: Jez a pí, ale srdce jeho není s tebou.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Skyvu svou, kterouž jsi snědl, vyvrátíš, a zmaříš slova svá utěšená.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Před bláznem nemluv, nebo pohrdne opatrností řečí tvých.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Nepřenášej mezníku starodávního, a na pole sirotků nevcházej.
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 Silnýť jest zajisté ochránce jejich; onť povede při jejich proti tobě.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Zaveď k učení mysl svou, a uši své k řečem umění.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Neodjímej od mladého kázně; nebo umrskáš-li jej metlou, neumřeť.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
14 Ty metlou jej mrskávej, a tak duši jeho z pekla vytrhneš. (Sheol )
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol )
15 Synu můj, bude-li moudré srdce tvé, veseliti se bude srdce mé všelijak ve mně;
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 A plésati budou ledví má, když mluviti budou rtové tvoji pravé věci.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Nechť nezávidí srdce tvé hříšníku, ale raději choď v bázni Hospodinově celý den.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 Nebo poněvadž jest odplata, naděje tvá nebude podťata.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Slyš ty, synu můj, a buď moudrý, a naprav na cestu srdce své.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Nebývej mezi pijány vína, ani mezi žráči masa.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 Nebo opilec a žráč zchudne, a ospánlivost v hadry obláčí.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Poslouchej otce svého, kterýž tě zplodil, aniž pohrdej matkou svou, když se zstará.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Pravdy nabuď, a neprodávej jí, též moudrosti, umění a rozumnosti.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Náramně bývá potěšen otec spravedlivého, a ten, kdož zplodil moudrého, veselí se z něho.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Nechať se tedy veselí otec tvůj a matka tvá, a ať pléše rodička tvá.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Dej mi, synu můj, srdce své, a oči tvé cest mých ať ostříhají.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 Nebo nevěstka jest jáma hluboká, a studnice těsná žena cizí.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Onať také jako loupežník úklady činí, a zoufalce na světě rozmnožuje.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Komu běda? komu ouvech? komu svady? komu křik? komu rány darmo? komu červenost očí?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Těm, kteříž se zdržují na víně; těm, kteříž chodí, aby vyhledali strojené víno.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Nehleď na víno rdící se, že vydává v koflíku záři svou, a přímo vyskakuje.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Naposledy jako had uštípne, a jako štír ušťkne.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Oči tvé hleděti budou na cizí, a srdce tvé mluviti bude převrácené věci,
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 A budeš jako ten, kterýž spí u prostřed moře, a jako ten, kterýž spí na vrchu sloupu bárky.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 Díš: Zbili mne, a nestonal jsem, tloukli mne, a nečil jsem; když procítím, dám se zase v to.
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.