Príslovia 16
1 Při člověku bývá spořádání myšlení, ale od Hospodina jest řeč jazyka.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Všecky cesty člověka čisté se jemu zdají, ale kterýž zpytuje duchy, Hospodin jest.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Uval na Hospodina činy své, a budou upevněna předsevzetí tvá.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Hospodin všecko učinil pro sebe samého, také i bezbožného ke dni zlému.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Ohavností jest Hospodinu každý pyšného srdce; by sobě na pomoc i jiné přivzal, neujde pomsty.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Milosrdenstvím a pravdou očištěna bývá nepravost, a v bázni Hospodinově uchází se zlého.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Když se líbí Hospodinu cesty člověka, také i nepřátely jeho spokojuje k němu.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Lepší jest maličko s spravedlností, než množství důchodů nespravedlivých.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 Srdce člověka přemýšlí o cestě své, ale Hospodin spravuje kroky jeho.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Rozhodnutí jest ve rtech královských, v soudu neuchylují se ústa jeho.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Váha a závaží jsou úsudek Hospodinův, a všecka závaží v pytlíku jeho nařízení.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Ohavností jest králům činiti bezbožně; nebo spravedlností upevňován bývá trůn.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Rtové spravedliví líbezní jsou králům, a ty, kteříž upřímě mluví, milují.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Rozhněvání královo jistý posel smrti, ale muž moudrý ukrotí je.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 V jasné tváři královské jest život, a přívětivost jeho jako oblak s deštěm jarním.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Mnohem lépe jest nabyti moudrosti než zlata nejčistšího, a nabyti rozumnosti lépe než stříbra.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Cesta upřímých jest odstoupiti od zlého; ostříhá duše své ten, kdož ostříhá cesty své.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Před setřením bývá pýcha, a před pádem pozdvižení ducha.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Lépe jest poníženého duchu býti s pokornými, než děliti kořist s pyšnými.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Ten, kdož pozoruje slova, nalézá dobré; a kdož doufá v Hospodina, blahoslavený jest.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Ten, kdož jest moudrého srdce, slove rozumný, a sladkost rtů přidává naučení.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Rozumnost těm, kdož ji mají, jest pramen života, ale umění bláznů jest bláznovství.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Srdce moudrého rozumně spravuje ústa svá, tak že rty svými přidává naučení.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Plást medu jsou řeči utěšené, sladkost duši, a lékařství kostem.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Cesta zdá se přímá člověku, ale dokonání její jistá cesta smrti.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Èlověk pracovitý pracuje sobě, nebo ponoukají ho ústa jeho.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Muž nešlechetný vykopává zlé, v jehožto rtech jako oheň spalující.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Muž převrácený rozsívá sváry, a klevetník rozlučuje přátely.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Muž ukrutný přeluzuje bližního svého, a uvodí jej na cestu nedobrou.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Zamhuřuje oči své, smýšleje věci převrácené, a zmítaje pysky svými, vykonává zlé.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Koruna ozdobná jsou šediny na cestě spravedlnosti se nalézající.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Lepší jest zpozdilý k hněvu než silný rek, a kdož panuje nad myslí svou nežli ten, kterýž dobyl města.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Do klínu umítán bývá los, ale od Hospodina všecko řízení jeho.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
