Náhum 3
1 Běda městu vražednému, kteréž všecko lži a ukrutenství plné jest, neodchází z něho loupež.
Vai cetăţii sângeroase! Este plină toată de minciuni și jefuire; prada nu se depărtează;
2 Praskání bičů a hřmot kol, a dusání koní, a vozů skákání bude.
Zgomotul unui bici și zgomotul huruitului roţilor și al cailor galopând și al carelor sărind.
3 Jezdec vyzdvihne třpytící se meč, a blýskající se kopí, i bude množství zbitých, a veliké hromady těl mrtvých, tak že nebude žádného počtu těl mrtvých, až i padati budou přes těla jejich,
Călăreţul ridică deopotrivă sabia strălucitoare și suliţa scânteietoare și este o mulţime de uciși și un număr mare de trupuri moarte; și nu este sfârșit al cadavrelor lor; se poticnesc de cadavrele lor;
4 Pro množství smilství smilnice, velmi milé, mistryně kouzlů, kteráž prodávala národy smilstvými svými, a lidi kouzly svými.
Din cauza mulţimii curviilor atrăgătoarei curve, stăpâna vrăjitoriilor, care vinde naţiuni prin curviile ei și familii prin vrăjitoriile ei.
5 Aj, já proti tobě, dí Hospodin zástupů, a odkryji podolek tvůj nad hlavu tvou, a ukáži národům nahotu tvou, a královstvím hanbu tvou.
Iată, eu sunt împotriva ta, spune DOMNUL oștirilor; și îţi voi ridica poalele peste faţa ta și voi arăta naţiunilor goliciunea ta și împărăţiilor rușinea ta.
6 A ukydaje tě ohavnými věcmi, uvedu tě v lehkost, a vystavím tě za divadlo.
Și voi arunca murdărie scârboasă asupra ta și te voi înjosi și te voi așeza ca priveliște.
7 I stane se, že kdožkoli uzří tě, vzdálí se od tebe, a dí: Vyplundrováno jest Ninive. Kdož by ho litovati měl? Kdež bych shledal ty, kteříž by tě těšiti měli?
Și se va întâmpla, că toţi cei ce te vor privi vor fugi de tine și vor spune: Ninive este risipită, cine o va plânge? De unde să îţi caut mângâietori?
8 Což by se tobě lépe díti mělo, nežli No lidnému, kteréž sedělo mezi řekami, vodami byvši opuštěno, jehož val bylo moře, zed mělo od moře?
Ești tu mai bună decât populata No, care era așezată printre râuri, care avea apele de jur împrejurul ei, a cărei parapet era marea și zidul ei era din mare?
9 Mouřenínská země i Egypt silou jeho byla, a nesčíslní, Putští a Lubimští, byli jemu na pomoc.
Etiopia și Egiptul erau tăria ei și era infinită; Put și Lubim erau ajutoarele tale.
10 A však i to v přestěhování přišlo a v zajetí, tak že i maličcí jeho rozrážíni byli na úhlech všech ulic, a o nejslavnější jeho metali los, a všickni znamenití jeho sevříni byli pouty.
Totuși ea a fost strămutată, a mers în captivitate; copiii ei tineri de asemenea au fost zdrobiţi în bucăţi la capătul tuturor străzilor; și au aruncat sorţi pentru bărbaţii ei demni de cinste și toţi marii ei oameni au fost legaţi în lanţuri.
11 Takž i ty opiješ se, a pokrývati se musíš, i ty hledati budeš pomoci proti nepříteli.
Tu de asemenea vei fi beată, vei fi ascunsă; de asemenea vei căuta tărie din cauza dușmanului tău.
12 Všecky tvé pevnosti jsou jako fíkové s ovocem ranním, jimž jakž se zatřese, prší do úst toho, kdož by jedl.
Toate întăriturile vor fi ca smochinii cu primul rod de smochine; dacă vor fi scuturate, vor cădea chiar în gura celui ce mănâncă.
13 Aj, lid tvůj jsou ženy u prostřed tebe, nepřátelům tvým dokořen otevříny budou brány země tvé, a oheň sžíře závory tvé.
Iată, oamenii tăi din mijlocul tău sunt femei; porţile ţării tale vor fi ţinute larg deschise pentru dușmanii tăi; focul îţi va mistui zăvoarele.
14 Navaž sobě vody k obležení, upevni ohrady své, vejdi do bláta a šlapej hlinu, oprav cihelnu.
Scoate-ţi ape pentru asediu; întărește-ţi întăriturile; intră în lut și calcă în picioare mortarul; întărește cuptorul pentru cărămizi.
15 Tam tě sžíře oheň, vytne tě meč, sžíře tě jako brouky, nechť jest vás veliký počet jako brouků, nechť jest vás veliký počet jako kobylek.
Acolo te va mistui focul; sabia te va stârpi; te va mânca precum omida; înmulţește-te asemenea omidei, înmulţește-te ca lăcustele.
16 Rozmnožilo jsi kupce své nad hvězdy nebeské, brouci připadnou i zaletují.
Ţi-ai înmulţit comercianţii mai mult decât stelele cerului; omida pradă și zboară.
17 Znamenití tvoji jako kobylky, a hejtmané tvoji jako velicí chroustové, kteříž se kladou vojensky po plotích v čas studena. Slunce vzešlo, tožť letí, aniž znáti místa jejich, kde byli.
Încoronaţii tăi sunt ca lăcustele și căpeteniile tale precum cosașii mari, care se așază pe îngrădituri în ziua rece, dar când soarele răsare ei zboară și nu se cunoaște locul unde sunt.
18 Zdřímají pastýři tvoji, ó králi Assyrský, ležeti budou znamenití tvoji, hojnost lidu tvého bude po horách, ale nebude žádného, kdo by shromáždil.
Păstorii tăi dormitează, împărat al Asiriei; nobilii tăi vor locui în ţărână; poporul tău este împrăștiat pe munţi și nimeni nu îi adună.
19 K potření tvému není žádného léku, bolest rány tvé rozmohla se. Kteřížkoli uslyší pověst o tobě, rukama plésati budou nad tebou. Nebo na koho ustavičně nedocházelo ukrutenství tvé?
Nu este vindecare pentru vânătaia ta; rana ta este apăsătoare; toţi care aud faima ta vor bate din palme asupra ta, căci peste cine nu a trecut stricăciunea ta neîncetat?
