Marek 5
1 Tedy přeplavili se přes moře do krajiny Gadarenských.
Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor.
2 A jakž vyšel z lodí, hned se s ním potkal člověk z hrobů, maje ducha nečistého.
Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om ieșit din morminte, cu un duh necurat,
3 Kterýž bydlil v hrobích, a aniž ho kdo již mohl řetězy svázati,
Care își avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri;
4 Nebo často jsa pouty a řetězy okován, polámal řetězy a pouta roztrhal, a žádný nemohl ho zkrotiti.
Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și nimeni nu a fost în stare să îl îmblânzească.
5 A vždycky ve dne i v noci na horách a v hrobích byl, křiče a tepa se kamením.
Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre.
6 Uzřev pak Ježíše zdaleka, běžel a poklonil se jemu,
Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat,
7 A křiče hlasem velikým, řekl: Co jest tobě do mne, Ježíši, Synu Boha nejvyššího? Zaklínám tě skrze Boha, abys mne netrápil.
Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești;
8 (Nebo pravil jemu: Vyjdiž, duchu nečistý, z člověka tohoto.)
Fiindcă îi spusese: Ieși din omul acesta, duh necurat.
9 I otázal se ho: Jakť říkají? A on odpovídaje, řekl: Množství jméno mé jest, neb jest nás mnoho.
Și l-a întrebat: Care este numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu este Legiune, căci suntem mulți.
10 I prosil ho velmi, aby jich nevyháněl z té krajiny.
Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut.
11 Bylo pak tu při horách stádo vepřů veliké pasoucích se.
Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând.
12 I prosili ho všickni ti ďáblové, řkouce: Pusť nás do vepřů, ať do nich vejdeme.
Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei.
13 I povolil jim hned Ježíš. A vyšedše duchové nečistí, vešli do vepřů. I běželo to stádo s vrchu dolů do moře, (a bylo jich ke dvěma tisícům, ) i ztonuli v moři.
Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare.
14 Ti pak, kteříž ty vepře pásli, utekli a oznámili to v městě i ve vsech. I vyšli lidé, aby viděli, co je se to stalo.
Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.
15 I přišli k Ježíšovi, a uzřeli toho, kterýž byl trápen od ďábelství, an sedí, odín jsa a maje zdravý rozum, toho totiž, kterýž měl tmu ďáblů. I báli se.
Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.
16 A kteříž to viděli, vypravovali jim, kterak se stalo tomu, kterýž měl ďábelství, i o vepřích.
Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci.
17 Tedy počali ho prositi, aby odšel z krajin jejich.
Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor.
18 A když vstoupil na lodí, prosil ho ten, kterýž trápen byl od ďábelství, aby byl s ním.
Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el.
19 Ježíš pak nedopustil mu, ale řekl jemu: Jdi k svým do domu svého, a zvěstuj jim, kterak jest veliké věci učinil tobě Hospodin, a slitoval se nad tebou.
Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.
20 I odšel, a počal ohlašovati v krajině Desíti měst, kterak veliké věci učinil mu Ježíš. I divili se všickni.
Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau.
21 A když se přeplavil Ježíš na lodí zase na druhou stranu, sšel se k němu zástup mnohý. A on byl u moře.
Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare.
22 A aj, přišel jeden z knížat školy Židovské, jménem Jairus, a uzřev jej, padl k nohám jeho,
Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui,
23 A velmi ho prosil, řka: Dcerka má skonává. Prosím, pojď, vlož na ni ruce, aby uzdravena byla, a budeť živa.
Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino [te rog] și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi.
24 I šel s ním, a zástup mnohý šel za ním, i tiskli jej.
Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau.
25 (Tedy žena jedna, kteráž tok krve měla dvanácte let,
Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani,
26 A mnoho byla trápena od mnohých lékařů, a vynaložila všecken statek svůj, a nic jí bylo neprospělo, ale vždy se hůře měla,
Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău,
27 Uslyšavši o Ježíšovi, přišla v zástupu pozadu, a dotkla se roucha jeho.
Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina.
28 Neb řekla byla: Dotknu-li se jen roucha jeho, uzdravena budu.
Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă.
29 A hned přestal jest krvotok její, a pocítila na těle, že by uzdravena byla od neduhu svého.
Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală.
30 A hned Ježíš poznav sám v sobě, že jest moc vyšla z něho k uzdravení, obrátiv se v zástupu, řekl: Kdo se dotekl roucha mého?
Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele?
31 I řekli mu učedlníci jeho: Vidíš, že tě zástup tiskne, a pravíš: Kdo se mne dotekl?
Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins?
32 I hleděl vůkol, aby ji uzřel, která jest to učinila.
Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.
33 Ta pak žena s bázní a s třesením, věduci, co se stalo při ní, přistoupila a padla před ním, a pověděla mu všecku pravdu.
Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul.
34 On pak řekl jí: Dcero, víra tvá tě uzdravila, jdiž u pokoji, a buď zproštěna od trápení svého.)
Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta.
35 A když on ještě mluvil, přišli někteří z domu knížete školy, řkouce: Dcera tvá umřela, proč již zaměstknáváš Mistra?
Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul?
36 Ježíš pak, hned jakž uslyšel to, což oni mluvili, řekl knížeti školy: Neboj se, toliko věř.
Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.
37 I nedal žádnému za sebou jíti, jediné Petrovi, Jakubovi a Janovi, bratru Jakubovu.
Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
38 I přišel do domu knížete školy, a viděl tam hluk, ano plačí a kvílí velmi.
Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult.
39 I všed tam, řekl jim: Co se bouříte a plačete? Neumřelať jest děvečka, ale spí.
Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme.
40 I posmívali se jemu. On pak vyhnav všecky, pojal toliko otce a matku děvečky, a ty, kteříž s ním byli, i všel tam, kdež děvečka ležela.
Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila.
41 A vzav ruku děvečky, řekl jí: Talitha kumi, jenž se vykládá: Děvečko, (toběť pravím, ) vstaň.
Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te.
42 A hned vstala děvečka, a chodila; nebo byla ve dvanácti letech. I zděsili se divením převelikým.
Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire.
43 A přikázal jim pilně, aby žádný o tom nezvěděl. I rozkázal jí dáti jísti.
Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.
