Jakubův 4
1 Odkud pocházejí bojové a vády mezi vámi? Zdali ne odtud, totiž z libostí vašich, kteréž rytěřují v údech vašich?
De unde vin războaiele și luptele dintre voi? Nu vin ele din plăcerile voastre care se războiesc în mădularele voastre?
2 Žádáte, a nemáte; závidíte sobě, a dychtíte po tom, což sobě zalibujete, a nemůžete dosáhnouti; bojujete a válčíte, avšak toho, oč usilujete, nemáte, protože neprosíte.
Voi poftiți, și nu aveți. Ucideți și poftiți, și nu puteți obține. Vă luptați și faceți război. Nu aveți, pentru că nu cereți.
3 Prosíte, a nebéřete, protože zle prosíte, abyste na své libosti vynakládali.
Cereți, și nu primiți, pentru că cereți cu motive greșite, ca să cheltuiți pe plăcerile voastre.
4 Cizoložníci a cizoložnice, což nevíte, že přízeň světa jest nepřítelkyně Boží? A protož kdo by koli chtěl býti přítelem tohoto světa, nepřítelem Božím učiněn bývá.
Voi, adulterinilor și adulterinelor, nu știți că prietenia cu lumea este ostilitate față de Dumnezeu? De aceea, oricine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu.
5 Což mníte, že nadarmo dí Písmo: Zdali k závisti nakloňuje duch ten, kterýž přebývá v nás?
Sau credeți că Scriptura spune în zadar: “Duhul care trăiește în noi tânjește cu gelozie”?
6 Nýbrž hojnější dává milost. Nebo dí: Bůh se pyšným protiví, ale pokorným dává milost.
Dar el dă mai mult har. De aceea se spune: “Dumnezeu se împotrivește celor mândri, dar dă har celor smeriți”.
7 Poddejtež se tedy Bohu, a zepřetež se ďáblu, i utečeť od vás.
Fiți deci supuși lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului și el va fugi de voi.
8 Přibližte se k Bohu, a přiblížíť se k vám. Umejte ruce, hříšníci, a očisťte srdce vy, jenž jste dvojité mysli.
Apropiați-vă de Dumnezeu, și el se va apropia de voi. Curățați-vă mâinile, păcătoșilor. Curățați-vă inimile, voi, cei cu minte dublă.
9 Souženi buďte, a kvělte, a plačte; smích váš obratiž se v kvílení, a radost v zámutek.
Plângeți, jeliți și plângeți. Râsul vostru să se transforme în jale și bucuria voastră în tristețe.
10 Ponižte se před obličejem Páně, a povýšíť vás.
Umiliți-vă în fața Domnului, și el vă va înălța.
11 Neutrhejtež jedni druhým, bratří. Kdož utrhá bratru a soudí bratra svého, utrhá Zákonu a soudí Zákon. Soudíš-li pak Zákon, nejsi plnitel Zákona, ale soudce.
Fraților, nu vorbiți unul împotriva altuia. Cine vorbește împotriva unui frate și judecă pe fratele său, vorbește împotriva legii și judecă legea. Dar dacă judeci legea, nu ești un împlinitor al legii, ci un judecător.
12 Jedenť jest vydavatel Zákona, kterýž může spasiti i zatratiti. Ty kdo jsi, jenž soudíš jiného?
Numai unul singur este făcătorul legii, care poate să mântuiască și să distrugă. Dar cine ești tu să judeci pe altul?
13 Ale nuže vy, kteříž říkáte: Dnes nebo zítra vypravíme se do onoho města, a pobudeme tam přes celý rok, a budeme kupčiti, a něco zíštěme;
Veniți acum, voi, care ziceți: “Astăzi sau mâine să mergem în cetatea aceasta, să petrecem acolo un an, să facem negoț și să câștigăm.”
14 (Ješto nevíte, co zítra bude. Nebo jakýť jest život váš? Pára zajisté jest, kteráž se na maličko ukáže, a potom zmizí.)
Dar voi nu știți cum va fi viața voastră mâine. Căci ce este viața voastră? Căci voi sunteți un abur care apare pentru puțin timp și apoi dispare.
15 Místo toho, co byste měli říci: Bude-li Bůh chtíti, a budeme-li živi, i učiníme toto nebo onono.
Căci ar trebui să spuneți: “Dacă Domnul vrea, vom trăi amândoi și vom face una sau alta.”
16 Vy pak chlubíte se v pýše své. Všeliká taková chlouba zlá jest.
Dar acum vă lăudați cu mândria voastră. Orice astfel de laudă este rea.
17 A protož kdo umí dobře činiti, a nečiní, hřích má.
Așadar, pentru cel care știe să facă binele și nu-l face, pentru el este păcat.
