Príslovia 6
1 Synu můj, slíbil-lis za přítele svého, podal-lis cizímu ruky své,
Fiul meu, dacă te pui garant pentru prietenul tău, dacă ai bătut palma cu un străin,
2 Zapleten jsi slovy úst svých, jat jsi řečmi úst svých.
Ești prins în capcană prin cuvintele gurii tale, prin cuvintele gurii tale ești prins!
3 Učiniž tedy toto, synu můj, a vyprosť se, poněvadžs se dostal v ruku přítele svého. Jdi, pokoř se, a probuď přítele svého.
Fă aceasta acum, fiul meu, și eliberează-te când ajungi în mâna prietenului tău; du-te, umilește-te și întărește-l pe prietenul tău.
4 Nedej usnouti očím svým, a zdřímati víčkám svým.
Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale.
5 Vydři se jako srna z ruky, a jako pták z ruky čižebníka.
Eliberează-te precum o căprioară din mâna vânătorului și ca o pasăre din mâna păsărarului.
6 Jdi k mravenci, lenochu, shlédni cesty jeho, a nabuď moudrosti.
Du-te la furnică, leneșule; ia aminte la căile ei și fii înțelept;
7 Kterýž nemaje vůdce, ani správce, ani pána,
Ea, care, neavând nici călăuză, nici supraveghetor, nici stăpân,
8 Připravuje v létě pokrm svůj, shromažďuje ve žni potravu svou.
Își face rost de mâncare în timpul verii și își strânge mâncarea în timpul secerișului.
9 Dokudž lenochu ležeti budeš? Skoro-liž vstaneš ze sna svého?
Cât timp vei dormi, leneșule? Când te vei trezi din somnul tău?
10 Maličko pospíš, maličko zdřímeš, maličko složíš ruce, abys poležel,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
11 V tom přijde jako pocestný chudoba tvá, a nouze tvá jako muž zbrojný.
Așa va veni sărăcia ta ca un călător și lipsa ta ca un om înarmat.
12 Člověk nešlechetný, muž nepravý chodí v převrácenosti úst.
Un om rău, un om stricat, umblă cu o gură perversă.
13 Mhourá očima svýma, mluví nohama svýma, ukazuje prsty svými.
El clipește din ochii lui, vorbește cu picioarele lui, învață pe alții cu degetele lui;
14 Převrácenost všeliká jest v srdci jeho, smýšlí zlé všelikého času, sváry rozsívá.
Perversitate este în inima lui, uneltește ticăloșie necontenit, seamănă discordie.
15 A protož v náhle přijde bída jeho, rychle setřín bude, a nebudeť uléčení.
De aceea nenorocirea lui va veni dintr-odată; dintr-odată va fi zdrobit fără remediu.
16 Těchto šesti věcí nenávidí Hospodin, a sedmá ohavností jest duši jeho:
Aceste șase lucruri le urăște DOMNUL; da, șapte sunt urâciune pentru el:
17 Očí vysokých, jazyka lživého, a rukou vylévajících krev nevinnou,
O privire trufașă, o limbă mincinoasă și mâini care varsă sânge nevinovat,
18 Srdce, kteréž ukládá myšlení nepravá, noh kvapných běžeti ke zlému,
O inimă care uneltește planuri stricate, picioare care sunt iuți să alerge la ticăloșie,
19 Svědka lživého, mluvícího lež, a toho, jenž rozsívá různice mezi bratřími.
Un martor fals care vântură minciuni și cel ce seamănă discordie între frați.
20 Ostříhejž, synu můj, přikázaní otce svého, a neopouštěj naučení matky své.
Fiul meu, păzește porunca tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
21 Přivazuj je k srdci svému ustavičně, a k hrdlu svému je připínej.
Prinde-le continuu peste inima ta și leagă-le în jurul gâtului tău.
22 Kamžkoli půjdeš, ono tě zprovodí, když spáti budeš, bude tě ostříhati, a když procítíš, bude s tebou rozmlouvati,
Când mergi, te va conduce; când dormi, te va ține; și când te trezești, va vorbi cu tine.
23 (Nebo přikázaní jest svíce, a naučení světlo, a cesta života jsou domlouvání vyučující),
Fiindcă porunca este o lampă și legea este lumină; și mustrările instruirii sunt calea vieții;
24 Aby tě ostříhalo od ženy zlé, od úlisnosti jazyka ženy cizí.
Ca să te țină departe de femeia rea, de lingușeala limbii femeii străine.
25 Nežádejž krásy její v srdci svém, a nechať tě nejímá víčky svými.
Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.
26 Nebo příčinou ženy cizoložné zchudl bys až do kusu chleba, anobrž žena cizoložná drahou duši ulovuje.
Căci printr-o femeie curvă va ajunge un bărbat la o bucată de pâine; și femeia adulteră va vâna viața prețioasă.
27 Může-liž kdo skrýti oheň v klíně svém, aby roucho jeho se nepropálilo?
Poate un bărbat să ia foc în sânul lui și hainele să nu îi fie arse?
28 Může-liž kdo choditi po uhlí řeřavém, aby nohy jeho se neopálily?
Poate cineva să meargă pe cărbuni încinși și picioarele să nu îi fie arse?
29 Tak kdož vchází k ženě bližního svého, nebudeť bez viny, kdož by se jí koli dotkl.
Așa și cel ce intră la soția aproapelui său; oricine se atinge de ea nu este nevinovat.
30 Neuvozují potupy na zloděje, jestliže by ukradl, aby nasytil život svůj, když lační,
Oamenii nu disprețuiesc un hoț, dacă fură pentru a-și sătura sufletul când este flămând;
31 Ač postižen jsa, navracuje to sedmernásobně, vším statkem domu svého nahražuje:
Dar dacă este găsit, va da înapoi de șapte ori; va da toată averea casei sale.
32 Ale cizoložící s ženou blázen jest; kdož hubí duši svou, tenť to činí;
Dar oricine comite adulter cu o femeie, îi lipsește înțelegerea; cel ce face aceasta își nimicește sufletul.
33 Trápení a lehkosti dochází, a útržka jeho nebývá shlazena.
Va obține rană și dezonoare și ocara lui nu va fi ștearsă.
34 Nebo zůřivý jest hněv muže, a neodpouštíť v den pomsty.
Fiindcă gelozia este turbarea unui bărbat; de aceea nu va cruța în ziua răzbunării.
35 Neohlídá se na žádnou záplatu, aniž přijímá, by i množství darů dával.
Nu va lua aminte la nicio răscumpărare nici nu va fi mulțumit, deși tu dai multe daruri.
