Príslovia 24
1 Nenásleduj lidí zlých, aniž žádej bývati s nimi.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 Nebo o zhoubě přemýšlí srdce jejich, a rtové jejich o trápení mluví.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Moudrostí vzdělán bývá dům, a rozumností upevněn.
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 Skrze umění zajisté pokojové naplněni bývají všelijakým zbožím drahým a utěšeným.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Muž moudrý jest silný, a muž umělý přidává síly.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Nebo skrze rady opatrné svedeš bitvu, a vysvobození skrze množství rádců.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Vysoké jsou bláznu moudrosti; v bráně neotevře úst svých.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Kdo myslí zle činiti, toho nešlechetným nazovou.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Zlé myšlení blázna jest hřích, a ohavnost lidská posměvač.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Budeš-li se lenovati ve dni ssoužení, špatná bude síla tvá.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Vytrhuj jaté k smrti; nebo od těch, ješto se chýlí k zabití, což bys se zdržel?
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Díš-li: Aj, nevěděli jsme o tom: zdaliž ten, jenž zpytuje srdce, nerozumí, a ten, kterýž jest strážce duše tvé, nezná, a neodplatí každému podlé skutků jeho?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Synu můj, jez med, nebo dobrý jest, a plást sladký dásním tvým.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Tak umění moudrosti duši tvé. Jestliže ji najdeš, onať bude mzda, a naděje tvá nebude vyťata.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Nečiniž úkladů, ó bezbožníče, příbytku spravedlivého, a nekaz odpočinutí jeho.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Nebo ač sedmkrát padá spravedlivý, však zase povstává, bezbožníci pak padají ve zlém.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Když by padl nepřítel tvůj, neraduj se, a když by klesl, nechať nepléše srdce tvé,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Aby snad nepopatřil Hospodin, a nelíbilo by se to jemu, a odvrátil by od něho hněv svůj.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Nehněvej se příčinou zlostníků, aniž následuj bezbožných.
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 Nebo zlý nebude míti odplaty; svíce bezbožných zhasne.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Boj se Hospodina, synu můj, i krále, a k neustavičným se nepřiměšuj.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 Nebo v náhle nastane bída jejich, a pomstu obou těch kdo zná?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Také i toto moudrým náleží: Přijímati osobu v soudu není dobré.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Toho, kdož říká bezbožnému: Spravedlivý jsi, klnouti budou lidé, a v ošklivost jej vezmou národové.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Ale kteříž kárají, budou potěšeni, a přijde na ně požehnání dobrého.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Bude líbati rty toho, kdož mluví slova pravá.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Nastroj vně dílo své, a sprav je sobě na poli; potom také vystavíš dům svůj.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Nebývej svědkem všetečným proti bližnímu svému, aniž lahodně namlouvej rty svými.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Neříkej: Jakž mi učinil, tak mu učiním; odplatím muži tomu podlé skutku jeho.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Přes pole muže lenivého šel jsem, a přes vinici člověka nemoudrého,
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 A aj, porostlo všudy trním, přikryly všecko kopřivy, a ohrada kamenná její byla zbořená.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 A vida to, posoudil jsem toho; vida, vzal jsem to k výstraze.
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 Maličko pospíš, maličko zdřímeš, maličko složíš ruce, abys poležel,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 V tom přijde jako pocestný chudoba tvá, a nouze tvá jako muž zbrojný.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
