Príslovia 21
1 Jako potůčkové vod jest srdce královo v ruce Hospodinově; kamžkoli chce, nakloňuje ho.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Všeliká cesta člověka přímá se zdá jemu, ale kterýž zpytuje srdce, Hospodin jest.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Vykonávati spravedlnost a soud více se líbí Hospodinu nežli obět.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Vysokost očí, širokost srdce, a orání bezbožných jest hříchem.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Myšlení bedlivého všelijak ku prospěchu přicházejí, ale každého toho, kdož kvapný jest, toliko k nouzi.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Pokladové jazykem lživým shromáždění jsou marnost pomíjející hledajících smrti.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Zhouba, kterouž činí bezbožníci, bydliti bude u nich; nebo se zpěčují činiti soudu.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Muž, jehož cesta převrácená jest, cizí jest, čistého pak dílo přímé jest.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Lépe jest bydliti v koutě na střeše, nežli s ženou svárlivou v domě společném.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Duše bezbožného žádá zlého, ani přítel jeho jemu příjemný nebývá.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Posměvač když bývá trestán, hloupý bývá moudřejší; a když se uměle nakládá s moudrým, přijímá umění.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Vyučuje Bůh spravedlivého na domě bezbožného, kterýž vyvrací bezbožné pro zlost.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Kdo zacpává ucho své k volání chudého, i on sám volati bude, a nebude vyslyšán.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Dar skrytý ukrocuje prchlivost, a pocta v klíně hněv prudký.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Radostí jest spravedlivému činiti soud, ale hrůzou činitelům nepravosti.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Člověk bloudící z cesty rozumnosti v shromáždění mrtvých odpočívati bude.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Muž milující veselost nuzníkem bývá, a kdož miluje víno a masti, nezbohatne.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Výplatou za spravedlivého bude bezbožný, a za upřímé ošemetný.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Lépe jest bydliti v zemi pusté než s ženou svárlivou a zlostnou.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Poklad žádostivý a olej jest v příbytku moudrého, bláznivý pak člověk zžírá jej.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Kdo snažně následuje spravedlnosti a milosrdenství, nalézá život, spravedlnost i slávu.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Do města silných vchází moudrý, a boří pevnost doufání jeho.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Kdo ostříhá úst svých a jazyka svého, ostříhá od úzkosti duše své.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Hrdého a pyšného jméno jest posměvač, kterýž vše s neochotností a pýchou dělá.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Žádost lenivého zabijí jej, nebo nechtí ruce jeho dělati.
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Každého dne žádostí hoří, spravedlivý pak dává a neskoupí se.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Obět bezbožných ohavností jest, ovšem pak jestliže by ji s nešlechetností obětovali.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Svědek lživý zahyne, ale muž, kterýž co slyší, stále mluviti bude.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Muž bezbožný zatvrzuje tvář svou, upřímý pak měří cestu svou.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Není žádné moudrosti, ani opatrnosti, ani rady proti Hospodinu.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Kůň strojen bývá ke dni boje, ale Hospodinovo jest vysvobození.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
