Príslovia 20
1 Víno činí posměvače, a nápoj opojný nepokojného; pročež každý, kdož se kochá v něm, nebývá moudrý.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Hrůza královská jako řvání mladého lva; kdož ho rozhněvá, hřeší proti životu svému.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Přestati od sváru jest to každému ku poctivosti, ale kdožkoli se do nich zapletá, blázen jest.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Lenoch neoře pro zimu, pročež žebrati bude ve žni, ale nadarmo.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Rada v srdci muže voda hluboká, muž však rozumný dosáhne jí.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Větší díl lidí honosí se účinností svou, ale v pravdě takového kdo nalezne?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Spravedlivý ustavičně chodí v upřímnosti své; blažení synové jeho po něm.
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Král sedě na soudné stolici, rozhání očima svýma všecko zlé.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Kdo může říci: Očistil jsem srdce své? Čist jsem od hříchu svého?
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Závaží rozdílná a míra rozdílná, obé to ohavností jest Hospodinu.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 Po skutcích svých poznáno bývá také i pachole, jest-li upřímé a pravé dílo jeho.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 Ucho, kteréž slyší, a oko, kteréž vidí, obé to učinil Hospodin.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Nemiluj snu, abys nezchudl, otevři oči své, a nasytíš se chlebem.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 Zlé, zlé, říká ten, kdož kupuje, a odejda, tedy se chlubí.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Zlato a množství perel, a nejdražší klínot jsou rtové umělí.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a kdo za cizozemku, základ jeho.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Chutný jest někomu chléb falše, ale potom ústa jeho pískem naplněna bývají.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Myšlení radou upevňuj, a s opatrnou radou veď boj.
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Kdo vynáší tajnost, chodí neupřímě, pročež k lahodícímu rty svými nepřiměšuj se.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Kdo zlořečí otci svému neb matce své, zhasne svíce jeho v temných mrákotách.
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 Dědictví rychle z počátku nabytému naposledy nebývá dobrořečeno,
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Neříkej: Odplatím se zlým; očekávej na Hospodina, a vysvobodí tě.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Ohavností jsou Hospodinu závaží rozdílná, a váhy falešné neoblibuje.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Od Hospodina jsou krokové muže, ale člověk jak vyrozumívá cestě jeho?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Osídlo jest člověku pohltiti věc posvěcenou, a po slibu zase toho vyhledávati.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Král moudrý rozptyluje bezbožné, a uvodí na ně pomstu.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Duše člověka jest svíce Hospodinova, kteráž zpytuje všecky vnitřnosti srdečné.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Milosrdenství a pravda ostříhají krále, a milosrdenstvím podpírá se trůn jeho.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Ozdoba mládenců jest síla jejich, a okrasa starců šediny.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Modřiny ran jsou lékařství při zlém, a bití vnitřnostem života.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
