Príslovia 18
1 Svémyslný hledá toho, což se jemu líbí, a ve všelijakou věc plete se.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 Nezalibuje sobě blázen v rozumnosti, ale v tom, což zjevuje srdce jeho.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 Když přijde bezbožný, přichází také pohrdání, a s lehkomyslným útržka.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Slova úst muže vody hluboké, potok rozvodnilý pramen moudrosti.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 Přijímati osobu bezbožného není dobré, abys převrátil spravedlivého v soudu.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 Rtové blázna směřují k svadě, a ústa jeho bití se domluví.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 Ústa blázna k setření jemu, a rtové jeho osídlem duši jeho.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 Slova utrhače jsou jako ubitých, ale však sstupují do vnitřností života.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 Také ten, kdož jest nedbalý v práci své, bratr jest mrhače.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 Věže pevná jest jméno Hospodinovo; k němu se uteče spravedlivý, a bude povýšen.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 Zboží bohatého jest město pevné jeho, a jako zed vysoká v mysli jeho.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 Před setřením vyvyšuje se srdce člověka, ale před povýšením bývá ponížení.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 Kdož odpovídá něco, prvé než vyslyší, počítá se to za bláznovství jemu a za lehkost.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 Duch muže snáší nemoc svou, ducha pak zkormouceného kdo snese?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 Srdce rozumného dosahuje umění, a ucho moudrých hledá umění.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 Dar člověka uprostranňuje jemu, a před oblíčej mocných přivodí jej.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 Spravedlivý zdá se ten, kdož jest první v své při, ale když přichází bližní jeho, tedy stihá jej.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Los pokojí svady, a mezi silnými rozeznává.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 Bratr křivdou uražený tvrdší jest než město nedobyté, a svárové jsou jako závora u hradu.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 Ovocem úst jednoho každého nasyceno bývá břicho jeho, úrodou rtů svých nasycen bude.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Smrt i život jest v moci jazyka, a ten, kdož jej miluje, bude jísti ovoce jeho.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 Kdo nalezl manželku, nalezl věc dobrou, a navážil lásky od Hospodina.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 Poníženě mluví chudý, ale bohatý odpovídá tvrdě.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 Ten, kdož má přátely, má se míti přátelsky, poněvadž přítel bývá vlastnější než bratr.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
