Príslovia 15
1 Odpověd měkká odvracuje hněv, ale řeč zpurná vzbuzuje prchlivost.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Jazyk moudrých ozdobuje umění, ale ústa bláznů vylévají bláznovství.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Na všelikém místě oči Hospodinovy spatřují zlé i dobré.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Zdravý jazyk jest strom života, převrácenost pak z něho ztroskotání od větru.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Blázen pohrdá cvičením otce svého, ale kdož ostříhá naučení, opatrnosti nabude.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 V domě spravedlivého jest hojnost veliká, ale v úrodě bezbožného zmatek.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Rtové moudrých rozsívají umění, srdce pak bláznů ne tak.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Obět bezbožných ohavností jest Hospodinu, ale modlitba upřímých líbí se jemu.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Ohavností jest Hospodinu cesta bezbožného, toho pak, kdož následuje spravedlnosti, miluje.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Trestání přísné opouštějícímu cestu, a kdož nenávidí domlouvání, umře.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Nemiluje posměvač toho, kterýž ho tresce, aniž k moudrým přistoupí.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Srdce veselé obveseluje tvář, ale pro žalost srdce duch zkormoucen bývá.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Srdce rozumného hledá umění, ale ústa bláznů pasou se bláznovstvím.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Všickni dnové chudého zlí jsou, ale dobromyslného hody ustavičné.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Lepší jest maličko s bázní Hospodinovou než poklad veliký s nepokojem.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Lepší jest krmě z zelí, kdež jest láska, nežli z krmného vola, kdež jest nenávist.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Muž hněvivý vzbuzuje sváry, ale zpozdilý k hněvu upokojuje svadu.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Cesta lenivého jest jako plot z trní, ale stezka upřímých jest vydlážená.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Syn moudrý obveseluje otce, bláznivý pak člověk pohrdá matkou svou.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Bláznovství jest veselím bláznu, ale člověk rozumný upřímo kráčeti směřuje.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Kdež není rady, zmařena bývají usilování, ale množství rádců ostojí.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Vesel bývá člověk z odpovědi úst svých; nebo slovo v čas příhodný ó jak jest dobré!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Dům pyšných vyvrací Hospodin, meze pak vdovy upevňuje.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Ohavností jsou Hospodinu myšlení zlého, ale čistých řeči vzácné.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Kdož dychtí po lakomství, kormoutí dům svůj; ale kdož nenávidí darů, živ bude.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Srdce spravedlivého přemyšluje, co má mluviti, ale ústa bezbožných vylévají všelijakou zlost.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Vzdálen jest Hospodin od bezbožných, ale modlitbu spravedlivých vyslýchá.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 To, což se zraku naskýtá, obveseluje srdce; pověst dobrá tukem naplňuje kosti.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Ucho, kteréž poslouchá trestání života, u prostřed moudrých bydliti bude.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Kdo se vyhýbá cvičení, zanedbává duše své; ale kdož přijímá domlouvání, má rozum.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Bázeň Hospodinova jest cvičení se moudrosti, a slávu předchází ponížení.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
