Príslovia 14
1 Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest.
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu, ale náhlý pronáší bláznovství.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
