< Lukáš 1 >

1 Poněvadž mnozí usilovali sepsati pořádně vypravování těch věcí, kteréž u nás jisté jsou,
Deoarece mulți s-au încumetat să facă o relatare despre cele ce s-au împlinit printre noi,
2 Jakž nám vydali ti, kteříž od počátku sami viděli, a služebníci toho Slova byli:
așa cum ni le-au transmis cei care au fost de la început martori oculari și slujitori ai cuvântului,
3 Vidělo se i mně, kterýž jsem toho všeho pravé povědomosti z gruntu bedlivě došel, tobě o tom pořádně vypsati, výborný Teofile,
mi s-a părut bine și mie, după ce am urmărit cu exactitate de la început desfășurarea tuturor lucrurilor, să-ți scriu cu rânduială, preamăritule Teofil,
4 Abys zvěděl jistotu těch věcí, jimž jsi vyučován.
ca să cunoști certitudinea lucrurilor în care ai fost instruit.
5 Byl za dnů Heródesa krále Judského kněz nějaký, jménem Zachariáš, z třídy Abiášovy, a manželka jeho ze dcer Aronových, a jméno její Alžběta.
În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot numit Zaharia, din seminția preoțească a lui Abia. El avea o soție dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisabeta.
6 Byli pak oba spravedliví před oblíčejem Božím, chodíce ve všech přikázaních a spravedlnostech Páně bez ouhony.
Amândoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără vină în toate poruncile și rânduielile Domnului.
7 A neměli plodu, proto že Alžběta byla neplodná, a oba se byli zstarali ve dnech svých.
Dar nu au avut niciun copil, pentru că Elisabeta era stearpă, iar ei amândoi erau înaintați în vârstă.
8 I stalo se, když on úřad kněžský konal v pořádku třídy své před Bohem,
În timp ce el îndeplinea slujba de preot în fața lui Dumnezeu, în ordinea împărțiriisale,
9 Že vedlé obyčeje úřadu kněžského los naň přišel, aby položil zápal, vejda do chrámu Páně.
după obiceiul slujbei de preot, îi revenea sarcina de a intra în templul Domnului și de a aduce tămâie.
10 A všecko množství lidu bylo vně, modlíce se v hodinu zápalu.
Toată mulțimea poporului se ruga afară la ora tămâierii.
11 Tedy ukázal se jemu anděl Páně, stoje na pravé straně oltáře zápalu.
Și i s-a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare la dreapta altarului tămâiei.
12 A uzřev jej Zachariáš, zstrašil se, a bázeň připadla na něj.
Zaharia s-a tulburat când l-a văzut și l-a cuprins frica.
13 I řekl jemu anděl: Neboj se, Zachariáši, neboť jest uslyšána modlitba tvá, a Alžběta manželka tvá porodí tobě syna, a nazůveš jméno jeho Jan.
Dar îngerul i-a zis: “Nu te teme, Zaharia, căci cererea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.
14 Z čehož budeš míti radost a veselé, a mnozí se z jeho narození budou radovati.
Vei avea bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
15 Bude zajisté veliký před oblíčejem Páně, a vína i nápoje opojného nebude píti, a Duchem svatým bude naplněn hned od života matky své.
Căci el va fi mare înaintea Domnului și nu va bea nici vin, nici băutură tare. El va fi plin de Duhul Sfânt, încă din pântecele mamei sale.
16 A mnohé z synů Izraelských obrátí ku Pánu Bohu jejich.
El va întoarce pe mulți dintre copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor.
17 Neboť on předejde před oblíčejem jeho v duchu a v moci Eliášově, aby obrátil srdce otců k synům, a nevěřící k opatrnosti spravedlivých, aby postavil Pánu lid hotový.
El va merge înaintea lui în spiritul și cu puterea lui Ilie, “ca să întoarcă inimile părinților la copii” și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți, ca să pregătească un popor pregătit pentru Domnul.”
18 I řekl Zachariáš andělu: Po čemž to poznám? Nebo já starý jsem, a manželka má zstarala se ve dnech svých.
Zaharia a zis îngerului: “Cum pot fi sigur de aceasta? Pentru că eu sunt bătrân, iar soția mea este foarte înaintată în vârstă.”
19 I odpověděv anděl, řekl jemu: Jáť jsem Gabriel, kterýž stojím před oblíčejem Božím, a poslán jsem, abych mluvil s tebou, a tyto věci veselé tobě zvěstoval.
Îngerul i-a răspuns: “Eu sunt Gabriel, care stă în fața lui Dumnezeu. Am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți aduc această veste bună.
20 A aj, budeš němý, a nebudeš moci mluviti až do dne, v kterémž se tyto věci stanou, proto že jsi neuvěřil řečem mým, kteréž se naplní časem svým.
Iată că vei tăcea și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
21 Lid pak očekával Zachariáše, a divili se, že on tak prodléval v chrámě.
Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că întârzie în templu.
22 Vyšed pak, nemohl mluviti k nim. I srozuměli, že vidění viděl v chrámě. Nebo on návěští jim dával, a zůstal němý.
Când a ieșit, nu a putut să le vorbească. Ei și-au dat seama că avusese o viziune în templu. El a continuat să le facă semne și a rămas mut.
23 I stalo se, když se vyplnili dnové konání úřadu jeho, odšel do domu svého.
Când s-au împlinit zilele de slujbă, a plecat la casa lui.
24 A po těch dnech počala Alžběta manželka jeho, a tajila se za pět měsíců, řkuci:
După aceste zile, Elisabeta, soția sa, a rămas însărcinată și s-a ascuns cinci luni, spunând:
25 Že tak mi učinil Pán ve dnech, v nichž vzezřel, aby odjal mé pohanění mezi lidmi.
“Așa a făcut Domnul cu mine în zilele în care s-a uitat la mine, ca să-mi îndepărteze ocara printre oameni.”
26 V měsíci pak šestém poslán jest anděl Gabriel od Boha do města Galilejského, kterémuž jméno Nazarét,
În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27 Ku panně zasnoubené muži, kterémuž jméno bylo Jozef, z domu Davidova, a jméno panny Maria.
la o fecioară care urma să se mărite cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28 I všed k ní anděl, dí: Zdráva buď milostí obdařená, Pán s tebou, požehnaná ty mezi ženami.
După ce a intrat, îngerul i-a spus: “Bucură-te, preaiubită! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei!”
29 Ona pak uzřevši ho, zarmoutila se nad řečí jeho, a myslila, jaké by to bylo pozdravení.
Dar când l-a văzut, s-a tulburat foarte tare de această vorbă și s-a gândit ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 I řekl jí anděl: Neboj se, Maria, nebo jsi nalezla milost u Boha.
Îngerul i-a zis: “Nu te teme, Maria, căci ai găsit bunăvoință la Dumnezeu.
31 A počneš v životě, a porodíš syna, a nazůveš jméno jeho Ježíš.
Iată că vei concepe în pântecele tău și vei da naștere unui fiu și-i vei pune numele “Isus”.
32 Tenť bude veliký, a Syn Nejvyššího slouti bude, a dáť jemu Pán Bůh stolici Davida otce jeho.
El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui său, David,
33 A kralovati bude v domě Jákobově na věky, a království jeho nebude konce. (aiōn g165)
și va domni peste casa lui Iacov pentru totdeauna. Împărăția lui nu va avea sfârșit”. (aiōn g165)
34 I řekla Maria andělu: Kterak se to stane, poněvadž já muže nepoznávám?
Maria a zis îngerului: “Cum se poate, dacă eu sunt fecioară?”
35 A odpověděv anděl, řekl jí: Duch svatý sstoupí v tě, a moc Nejvyššího zastíní tobě; a protož i to, což se z tebe svatého narodí, slouti bude Syn Boží.
Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea și Sfântul care se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.
36 A aj, Alžběta, přítelkyně tvá, i ona počala syna v starosti své, a tento jest jí šestý měsíc, kteráž sloula neplodná.
Iată că și Elisabeta, ruda ta, a conceput un fiu la bătrânețe; și aceasta este luna a șasea cu cea care era numită stearpă.
37 Neboť nebude nemožné u Boha žádné slovo.
Căci nimic din ceea ce spune Dumnezeu nu este imposibil.”
38 I řekla Maria: Aj, děvka Páně, staniž mi se podlé slova tvého. I odšel od ní anděl.
Și Maria a zis: “Iată roaba Domnului; să mi se facă după cuvântul Tău.” Apoi îngerul a plecat de la ea.
39 Tedy povstavši Maria v těch dnech, odešla na hory s chvátáním do města Judova.
În zilele acelea, Maria s-a sculat și s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate din Iuda,
40 I vešla do domu Zachariášova, a pozdravila Alžběty.
a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta.
41 I stalo se, jakž uslyšela Alžběta pozdravení Marie, zplésalo nemluvňátko v životě jejím, a naplněna jest Duchem svatým Alžběta.
Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, copilul a sărit în pântecele ei; și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
42 I zvolala hlasem velikým a řekla: Požehnaná ty mezi ženami, a požehnaný plod života tvého.
Ea a strigat cu glas tare și a zis: “Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
43 A odkud mi to, aby přišla matka Pána mého ke mně?
De ce sunt eu atât de favorizată, încât mama Domnului meu să vină la mine?
44 Nebo aj, jakž se stal hlas pozdravení tvého v uších mých, zplésalo radostně nemluvňátko v životě mém.
Căci iată că, atunci când vocea salutului tău a ajuns la urechile mele, copilul a sărit de bucurie în pântecele meu!
45 A blahoslavená, kteráž uvěřila, neboť dokonány budou ty věci, kteréž jsou povědíny jí ode Pána.
Binecuvântată este cea care a crezut, pentru că se va împlini ceea ce i s-a spus de la Domnul!”
46 Tedy řekla Maria: Velebí duše má Hospodina,
Maria a spus, “Sufletul meu slăvește pe Domnul.
47 A veselí se duch můj v Bohu, spasiteli svém,
Duhul meu s-a bucurat în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 Že vzezřel na ponížení děvky své; neb aj, od této chvíle blahoslaviti mne budou všickni národové.
Căci a privit la starea umilă a robului Său. Căci iată, de acum înainte, toate generațiile mă vor numi binecuvântat.
49 Neboť mi učinil veliké věci ten, kterýž mocný jest, a svaté jméno jeho,
Căci Cel ce este puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Sfânt este numele lui.
50 A jehož milosrdenství od pokolení až do pokolení bojícím se jeho.
Îndurarea Lui este din generație în generație pentru cei ce se tem de El.
51 Dokázal moci ramenem svým, rozptýlil pyšné myšlením srdce jejich.
A dat dovadă de forță cu brațul. El i-a împrăștiat pe cei mândri în închipuirea inimilor lor.
52 Sházel mocné s stolic, a povýšil ponížených.
El a dat jos căpeteniile de pe tronurile lor, și i-a înălțat pe cei umili.
53 Lačné nakrmil dobrými věcmi, a bohaté pustil prázdné.
El a umplut de bunătăți pe cei flămânzi. El i-a trimis pe cei bogați la plimbare cu mâna goală.
54 Přijal Izraele, služebníka svého, byv pamětliv na milosrdenství,
El a ajutat pe Israel, robul Său, ca să-și aducă aminte de îndurare,
55 Jakož mluvil otcům našim, Abrahamovi a semeni jeho na věky. (aiōn g165)
așa cum a vorbit părinților noștri, lui Avraam și urmașilor lui în veci.” (aiōn g165)
56 I zůstala Maria s ní asi za tři měsíce, a navrátila se do domu svého.
Maria a stat cu ea vreo trei luni și apoi s-a întors la casa ei.
57 Alžbětě pak naplnil se čas, aby porodila, i porodila syna.
Și s-a împlinit vremea când Elisabeta trebuia să nască și a născut un fiu.
58 A uslyšeli sousedé a přátelé její, že Hospodin veliké učinil s ní milosrdenství své, i radovali se spolu s ní.
Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a mărit mila față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
59 Stalo se pak v den osmý, přišli obřezovati dítěte, a nazývali jej jménem otce jeho Zachariášem.
În ziua a opta, au venit să taie împrejur copilul; și voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său.
60 Ale odpověděvši matka jeho, řekla: Nikoli, ale slouti bude Jan.
Mama lui a răspuns: “Nu așa, ci se va numi Ioan”.
61 I řekli jí: Však žádného není v rodu tvém, kterýž by sloul jménem tím.
Ei i-au zis: “Nu este nimeni dintre rudele tale care să se numească așa.”
62 I dávali návěští otci jeho, jak by ho chtěl nazývati.
Și i-au făcut semne tatălui său, cum voia să-l cheme.
63 A on požádav deštičky, napsal, řka: Jan jest jméno jeho. I divili se všickni.
A cerut o tăbliță de scris și a scris: “Numele Lui este Ioan”. Cu toții s-au mirat.
64 A hned otevřela se ústa jeho a jazyk jeho, i mluvil, velebě Boha.
Gura i s-a deschis îndată și limba i s-a eliberat și a vorbit, binecuvântând pe Dumnezeu.
65 Tedy přišla bázeň na všecky sousedy jejich, a po všech horách Judských rozhlásána jsou všecka ta slova.
Frica a cuprins pe toți cei care locuiau în jurul lor și toate aceste cuvinte au fost povestite în tot ținutul muntos al Iudeii.
66 A všickni, kteříž o tom slyšeli, skládali to v srdci svém, řkouce: I jaké dítě toto bude? A ruka Páně byla s ním.
Toți cei care le auzeau le strângeau în inima lor, spunând: “Ce va fi atunci copilul acesta?” Mâna Domnului era cu el.
67 Zachariáš pak otec jeho naplněn jest Duchem svatým, a prorokoval, řka:
Zaharia, tatăl său, s-a umplut de Duhul Sfânt și a proorocit, zicând,
68 Požehnaný Pán Bůh Izraelský, že navštívil a učinil vykoupení lidu svému.
“Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat și a răscumpărat pe poporul Său;
69 A vyzdvihl nám roh spasení v domě Davida, služebníka svého,
și a ridicat pentru noi un corn de mântuire în casa robului Său David.
70 Jakož mluvil skrze ústa proroků svých svatých, kteříž byli od věků, (aiōn g165)
(așa cum a vorbit prin gura sfinților Săi prooroci care au fost din vechime), (aiōn g165)
71 O vysvobození z nepřátel našich, a z ruky všech, kteříž nás nenáviděli,
mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor care ne urăsc;
72 Aby učinil milosrdenství s otci našimi, a rozpomenul se na smlouvu svou svatou,
pentru a arăta milă față de părinții noștri, să ne aducem aminte de legământul Său sfânt,
73 Na přísahu, kterouž přisáhl Abrahamovi, otci našemu, žeť nám to dá,
jurământul pe care l-a făcut lui Avraam, tatăl nostru,
74 Abychom bez strachu, z ruky nepřátel svých jsouce vysvobozeni, sloužili jemu,
să ne îngăduie ca noi, izbăviți din mâna vrăjmașilor noștri, ar trebui să-l slujească fără teamă,
75 V svatosti a v spravedlnosti před oblíčejem jeho, po všecky dny života svého.
în sfințenie și dreptate înaintea Lui în toate zilele vieții noastre.
76 Ty pak, dítě, prorokem Nejvyššího slouti budeš, nebo předejdeš před tváří Páně připravovati cesty jeho,
Și tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt; căci tu vei merge înaintea feței Domnului, ca să-i pregătești căile,
77 Aby dáno bylo umění spasitelné lidu jeho na odpuštění hříchů jejich,
pentru a da cunoștință de mântuire poporului Său prin iertarea păcatelor lor,
78 Skrze střeva milosrdenství Boha našeho, v nichž navštívil nás, vyšed z výsosti,
datorită înduratei milostiviri a Dumnezeului nostru, prin care ne va vizita zorii de sus,
79 Aby se ukázal sedícím v temnostech a v stínu smrti, k spravení noh našich na cestu pokoje.
să lumineze pe cei ce stau în întuneric și în umbra morții; să ne călăuzească picioarele pe calea păcii.”
80 Dítě pak rostlo, a posilovalo se v duchu, a bylo na poušti až do dne zjevení svého lidu Izraelskému.
Copilul creștea și se întărea în duh și a stat în pustie până în ziua în care a apărut în fața lui Israel.

< Lukáš 1 >