< Lukáš 10 >
1 Potom pak vyvolil Pán i jiných sedmdesát, a poslal je po dvou před tváří svou do každého města i místa, kamž měl sám přijíti.
După aceste lucruri, Domnul a rânduit și pe alți șaptezeci și i-a trimis înaintea Lui, doi câte doi, în fiecare cetate și în fiecare loc unde avea să vină.
2 A pravil jim: Žeň zajisté jest mnohá, ale dělníků málo. Protož proste Pána žně, ať vypudí dělníky na žeň svou.
Și le-a spus: “Secerișul este într-adevăr mare, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați-vă, așadar, Domnului secerișului, ca să trimită lucrători la secerișul Său.
3 Jdětež. Aj, já posílám vás jako berany mezi vlky.
Mergeți și voi pe căile voastre. Iată, vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.
4 Nenostež pytlíka, ani mošny, ani obuvi, a žádného na cestě nepozdravujte.
Nu purtați nici pungă, nici portofel, nici sandale. Nu salutați pe nimeni pe drum.
5 A do kteréhožkoli domu vejdete, nejprvé rcete: Pokoj tomuto domu.
În orice casă veți intra, spuneți mai întâi: “Pacea fie cu casa aceasta!”.
6 A bude-liť tu syn pokoje, odpočineť na něm pokoj váš; pakli nic, k vámť se navrátí.
Dacă este acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui; dacă nu, se va întoarce la voi.
7 A v témž domu ostaňte, jedouce a pijíce, což u nich jest, nebo hoden jest dělník mzdy své. Nechoďtež z domu do domu.
Rămâi în aceeași casă, mâncând și bând ce ți se dă, căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Nu mergeți din casă în casă.
8 Ale do kteréhožkoli města vešli byste, a přijali by vás, jezte, což před vás předloží.
În orice cetate veți intra și vă vor primi, mâncați ceea ce vi se pune înainte.
9 A uzdravujte nemocné, kteříž by v něm byli, a rcete jim: Přiblížiloť se k vám království Boží.
Vindecați pe bolnavii care se află acolo și spuneți-le: “Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi”.
10 A do kteréhožkoli města vešli byste, a nepřijali by vás, vyjdouce na ulice jeho, rcetež:
Dar în orice cetate în care intrați și nu vă primesc, ieșiți pe străzile ei și spuneți:
11 Také i ten prach, kterýž se přichytil nás z města vašeho, vyrážíme na vás. Ale však to vězte, žeť se jest přiblížilo k vám království Boží.
“Chiar și praful din cetatea voastră care se lipește de noi, îl ștergem împotriva voastră. Cu toate acestea, să știți că Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de voi'.
12 Pravím zajisté vám, že Sodomským v onen den lehčeji bude než tomu městu.
Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor de suportat pentru Sodoma decât pentru orașul acela.
13 Běda tobě Korozaim, běda tobě Betsaido. Nebo kdyby v Týru a v Sidonu činěni byli divové ti, kteříž v vás činěni jsou, dávno by v žíni a v popele sedíce, pokání činili.
“Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă s-ar fi făcut în Tir și în Sidon lucrările mărețe care s-au făcut în voi, s-ar fi pocăit de mult, stând în sac și cenușă.
14 A protož Týru a Sidonu lehčeji bude na soudu nežli vám.
Dar, la judecată, Tirului și Sidonului le va fi mai ușor de suportat decât vouă.
15 A ty Kafarnaum, kteréž jsi až do nebe zvýšeno, až do pekla sníženo budeš. (Hadēs )
Tu, Capernaum, care te-ai înălțat la cer, vei fi coborât în Hades. (Hadēs )
16 Kdož vás slyší, mne slyší; a kdo vámi pohrdá, mnou pohrdá; kdož pak mnou pohrdá, pohrdáť tím, kdož mne poslal.
Cine vă ascultă pe voi mă ascultă pe mine, iar cine vă respinge pe voi mă respinge pe mine. Cine mă respinge pe mine, îl respinge pe cel care m-a trimis pe mine.”
17 Potom navrátilo se s radostí těch sedmdesáte, řkouce: Pane, také i ďáblové se nám poddávají ve jménu tvém.
Cei șaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: “Doamne, chiar și demonii ne sunt supuși în Numele Tău!”
18 I řekl jim: Viděl jsem satana jako blesk padajícího s nebe.
Și le-a zis: “Am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger.
19 Aj, dávámť vám moc šlapati na hady a na štíry i na všelikou moc nepřítele, a nic vám neuškodí.
Iată, vă dau putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului. Nimic nu vă va răni în vreun fel.
20 A však z toho se neradujte, že se vám poddávají duchové, ale raději se radujte, že jména vaše napsána jsou v nebesích.
Cu toate acestea, nu vă bucurați de faptul că duhurile vi se supun, ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.”
21 V tu hodinu rozveselil se v duchu Ježíš, a řekl: Chválím tě, Otče, Pane nebe i země, že jsi tyto věci skryl před moudrými a opatrnými, a zjevils je nemluvňátkům. Ovšem, Otče, nebo se tak líbilo před tebou.
În același ceas, Isus s-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: “Îți mulțumesc, Tată, Stăpânul cerului și al pământului, că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copiilor. Da, Tată, pentru că așa a fost bineplăcut în ochii tăi”.
22 Všecky věci dány jsou mi od Otce mého, a žádný neví, kdo by byl Syn, jediné Otec, a kdo by byl Otec, jediné Syn, a komuž by chtěl Syn zjeviti.
Întorcându-Se către ucenici, a zis: “Toate Mi-au fost date de Tatăl Meu. Nimeni nu știe cine este Fiul, în afară de Tatăl, și cine este Tatăl, în afară de Fiul și de cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie.”
23 A obrátiv se k učedlníkům obzvláštně, řekl: Blahoslavené oči, kteréž vidí, co vy vidíte.
Și, întorcându-se către ucenici, a zis în particular: “Fericiți ochii care văd ceea ce vedeți voi,
24 Nebo pravím vám, že mnozí proroci i králové chtěli viděti, což vy vidíte, ale neviděli, a slyšeti, což vy slyšíte, ale neslyšeli.
căci vă spun că mulți prooroci și împărați au dorit să vadă ceea ce vedeți voi și n-au văzut, și să audă ceea ce auziți voi și n-au auzit.”
25 A aj, jeden zákonník vstal, pokoušeje ho, a řka: Mistře, co čině, život věčný dědičně obdržím? (aiōnios )
Și iată că un învățător s-a ridicat în picioare și L-a pus la încercare, zicând: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios )
26 A on řekl jemu: V zákoně co jest psáno? Kterak čteš?
El i-a zis: “Ce este scris în Lege? Cum o citești?”
27 A on odpověděv, řekl: Milovati budeš Pána Boha svého ze všeho srdce svého, a ze vší duše své, a ze vší síly své, i ze vší mysli své, a bližního svého jako sebe samého.
El a răspuns: “Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
28 I řekl mu: Právě jsi odpověděl. To čiň, a živ budeš.
El i-a zis: “Ai răspuns corect. Fă așa și vei trăi.”
29 On pak chtěje se sám ospravedlniti, dí Ježíšovi: A kdo jest můj bližní?
Dar el, vrând să se justifice, a întrebat pe Isus: “Cine este aproapele meu?”
30 I odpověděv Ježíš, řekl: Člověk jeden šel z Jeruzaléma do Jericho, i upadl mezi lotry. Kteříž obloupivše jej a zranivše, odešli, odpolu živého nechavše.
Isus a răspuns: “Un om care se cobora de la Ierusalim la Ierihon, a căzut în mijlocul unor tâlhari care, după ce l-au dezbrăcat și l-au bătut, au plecat și l-au lăsat pe jumătate mort.
31 I přihodilo se, že kněz jeden šel touž cestou, a uzřev jej, pominul.
Din întâmplare, un preot cobora pe drumul acela. Când l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
32 Též i Levíta přišed až k tomu místu, a uzřev jej, pominul.
La fel și un levit, când a ajuns la locul acela și l-a văzut, a trecut pe partea cealaltă.
33 Samaritán pak jeden, cestou se ubíraje, přišel až k němu, a uzřev jej, milosrdenstvím hnut jest.
Dar un oarecare samaritean, pe când călătorea, a ajuns unde era el. Când l-a văzut, i s-a făcut milă,
34 A přistoupiv, uvázal rány jeho, naliv oleje a vína, a vloživ jej na hovado své, vedl do hospody, a péči o něj měl.
s-a apropiat de el și i-a legat rănile, turnând untdelemn și vin. L-a așezat pe animalul său, l-a dus la un han și a avut grijă de el.
35 Druhého pak dne odjíti maje, vyňav dva peníze, dal hospodáři, a řekl jemu: Měj o něj péči, a cožkoli nad to vynaložíš, já když se vrátím, zaplatím tobě.
A doua zi, când a plecat, a scos doi denari, i-a dat gazdei și i-a spus: “Ai grijă de el. Tot ce vei cheltui în plus, îți voi da înapoi când mă voi întoarce'.
36 Kdo tedy z těch tří zdá se tobě bližním býti tomu, kterýž upadl mezi lotry?
Acum, care dintre acești trei credeți că vi s-a părut că era vecin cu cel care a căzut între tâlhari?”
37 A on řekl: Ten, kterýž prokázal milosrdenství nad ním. I řekl jemu Ježíš: Jdi, i ty učiň též.
El a zis: “Cel care a avut milă de el.” Atunci Isus i-a zis: “Du-te și fă și tu la fel”.
38 I stalo se, když šli, že on všel do jednoho městečka. Žena pak jedna, jménem Marta, přijala jej do domu svého.
Pe când mergeau ei pe drum, a intrat într-un sat și o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.
39 A ta měla sestru, jménem Marii, kteráž seděci u noh Ježíšových, poslouchala slova jeho.
Ea avea o soră, numită Maria, care ședea și ea la picioarele lui Isus și asculta cuvântul Lui.
40 Ale Marta pečlivá byla při mnohé službě. Kteráž přistoupivši, řekla: Pane, nemáš-liž o to péče, že sestra má nechala mne samé sloužiti? Protož rci jí, ať mi pomůž.
Dar Marta, care era ocupată cu multe slujbe, s-a apropiat de el și i-a zis: “Doamne, nu-ți pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Roag-o, așadar, să mă ajute”.
41 A odpověděv, řekl jí Ježíš: Marta, Marta, pečlivá jsi, a rmoutíš se při mnohých věcech.
Isus i-a răspuns: “Marta, Marta, tu ești neliniștită și îngrijorată de multe lucruri;
42 Ale jednohoť jest potřebí. Mariať dobrou stránku vyvolila, kteráž nebude odjata od ní.
dar un singur lucru este necesar. Maria a ales partea cea bună, care nu-i va fi luată”.