Jób 15
1 Tedy odpovídaje Elifaz Temanský, řekl:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Zdali moudrý vynášeti má umění povětrné, aneb naplňovati východním větrem břicho své,
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Hádaje se slovy neprospěšnými, aneb řečmi neužitečnými?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Anobrž vyprazdňuješ i bázeň Boží, a modliteb k Bohu činiti se zbraňuješ.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Osvědčujíť zajisté nepravost tvou ústa tvá, ač jsi koli sobě zvolil jazyk chytrých.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Potupují tě ústa tvá, a ne já, a rtové tvoji svědčí proti tobě.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Zdaliž ty nejprv z lidí zplozen jsi, aneb prvé než pahrbkové sformován?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Zdaliž jsi tajemství Boží slyšel, že u sebe zavíráš moudrost?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 Co víš, čehož bychom nevěděli? Čemu rozumíš, aby toho při nás nebylo?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 I šedivýť i stařec mezi námi jest, ano i starší věkem než otec tvůj.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Zdali malá jsou tobě potěšování Boha silného, čili něco je zastěňuje tobě?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Tak-liž tě jalo srdce tvé, a tak-liž blíkají oči tvé,
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Že smíš odpovídati Bohu silnému tak pyšně, a vypouštěti z úst svých ty řeči?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 Nebo což jest člověk, aby se mohl očistiti, aneb spravedliv býti narozený z ženy?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 An při svatých jeho není dokonalosti, a nebesa nejsou čistá před očima jeho,
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 Nadto ohavný a neužitečný člověk, kterýž pije nepravost jako vodu.
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Já oznámím tobě, poslyš mne; to zajisté, což jsem viděl, vypravovati budu,
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 Což moudří vynesli a nezatajili, slýchavše od předků svých.
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 Jimž samým dána byla země, aniž přejíti mohl cizí prostředkem jejich.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Po všecky své dny bezbožný sám se bolestí trápí, po všecka, pravím léta, skrytá před ukrutníkem.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Zvuk strachu jest v uších jeho, že i v čas pokoje zhoubce připadne na něj.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Nevěří, by se měl navrátiti z temností, ustavičně očekávaje na sebe meče.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Bývá i tulákem, chleba hledaje, kde by byl, cítě, že pro něj nastrojen jest den temností.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Děsí jej nátisk a ssoužení, kteréž se silí proti němu, jako král s vojskem sšikovaným.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Nebo vztáhl proti Bohu silnému ruku svou, a proti Všemohoucímu postavil se.
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 Útok učinil na něj, na šíji jeho s množstvím zdvižených štítů svých.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Nebo přiodíl tvář svou tukem svým, tak že se mu nadělalo faldů na slabinách.
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 A bydlil v městech zkažených, a v domích, v nichž žádný nebydlil, kteráž v hromady rumu obrácena byla.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Avšak nezbohatneť, aniž stane moc jeho, aniž se rozšíří na zemi dokonalost takových.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Nevyjde z temností, mladistvou ratolest jeho usuší plamen, a tak zahyne od ducha úst svých.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Ale nevěří, že v marnosti jest ten, jenž bloudí, a že marnost bude směna jeho.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Před časem svým vyťat bude, a ratolest jeho nebude se zelenati.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Zmaří, jako vinný kmen nezralý hrozen svůj, a svrže květ svůj jako oliva.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Nebo shromáždění pokrytce spustne, a oheň spálí stany oslepených dary.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Kteřížto když počali ssužování, a porodili nepravost, hned břicho jejich strojí jinou lest.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
