Skutky Apoštolů 28
1 A tak zachováni byvše, teprv poznali, že ostrov ten sloul Melita.
După ce am scăpat, au aflat că insula se numea Malta.
2 Lidé pak toho ostrova velikou přívětivost k nám ukázali. Nebo zapálivše hranici drev, přijali nás všecky, pro déšť, kterýž v tu chvíli byl, a pro zimu.
Băștinașii ne-au arătat o bunătate ieșită din comun, căci au aprins un foc și ne-au primit pe toți, din cauza ploii de acum și din cauza frigului.
3 A když Pavel sebral drahně roždí, a kladl na oheň, ještěrka, utíkajíc před horkem, připjala se k ruce jeho.
Dar când Pavel a strâns un mănunchi de bețe și le-a pus pe foc, o viperă a ieșit din cauza căldurii și s-a prins de mâna lui.
4 A když uzřeli lidé toho ostrova, ano ještěrka visí u ruky jeho, řekli jedni druhým: Jistě člověk tento jest vražedlník; nebo ač z moře vyšel, však pomsta nedá jemu živu býti.
Când băștinașii au văzut creatura atârnând de mâna lui, și-au spus unii altora: “Fără îndoială că acest om este un ucigaș, pe care, deși a scăpat din mare, Justiția nu l-a lăsat să trăiască.”
5 Ale on střásl tu ještěrku do ohně, a nic se jemu zlého nestalo.
Cu toate acestea, el a scuturat creatura în foc și nu a pățit nimic.
6 Oni pak očekávali, že oteče, aneb padna, pojednou umře. A když toho dlouho čekali a viděli, že se mu nic zlého nestalo, změnivše se, pravili, že jest on bůh.
Ei se așteptau însă ca el să se fi umflat sau să fi căzut mort deodată, dar când au privit mult timp și au văzut că nu i s-a întâmplat nimic rău, s-au răzgândit și au spus că este un zeu.
7 Na těch pak místech měl popluží kníže toho ostrova, jménem Publius. Kterýž přijav nás k sobě, za tři dni přátelsky u sebe v hospodě choval.
În împrejurimile acelui loc se aflau niște pământuri ale căpeteniei insulei, numită Publius, care ne-a primit și ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
8 I přihodilo se, že otec toho Publia ležel, maje zimnici a červenou nemoc. K němuž všed Pavel, a pomodliv se, vložil na něj ruce, a uzdravil jej.
Tatăl lui Publius zăcea bolnav de febră și de dizenterie. Pavel a intrat la el, s-a rugat și, punându-și mâinile peste el, l-a vindecat.
9 A když se to stalo, tedy jiní, kteříž na ostrově tom nemocní byli, přistupovali, a byli uzdravováni.
După ce s-a făcut acest lucru, au venit și ceilalți care aveau boli în insulă și s-au vindecat.
10 Ctili nás pak velice, a když jsme se měli pryč plaviti, nakladli toho, čehož potřebí bylo.
De asemenea, ne-au onorat cu multe onoruri și, când am plecat, au pus la bord lucrurile de care aveam nevoie.
11 A po třech měsících plavili jsme se na bárce Alexandrinské, kteráž tu byla na tom ostrově přes zimu, mající za erb Kastora a Polluxa.
După trei luni, am plecat cu o corabie din Alexandria care iernase pe insulă și care avea ca emblemă “Frații gemeni”.
12 A když jsme přijeli do Syrakusis, zůstali jsme tu za tři dni.
Aterizând la Siracuza, am rămas acolo trei zile.
13 A odtud okolo plavíce se, přišli jsme do Regium; a po jednom dni, když vál vítr od poledne, druhý den přijeli jsme do Puteolos.
De acolo am făcut un ocol și am ajuns la Rhegium. După o zi, a apărut un vânt dinspre sud și, a doua zi, am ajuns la Puteoli,
14 Kdežto nalezše bratří, žádáni jsme byli od nich, abychom pobyli u nich za sedm dní. A tak jsme se k Římu brali.
unde am găsit frați și am fost rugați să rămânem cu ei timp de șapte zile. Astfel am ajuns la Roma.
15 Odkudž, když o nás uslyšeli bratří, vyšli proti nám až na rynk Appiův a ke Třem krčmám. Kteréž uzřev Pavel, poděkoval Bohu, a počal býti dobré mysli.
De acolo, frații, când au auzit de noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Piața lui Appius și la Cele Trei Taverne. Când i-a văzut, Pavel a mulțumit lui Dumnezeu și a prins curaj.
16 A když jsme přišli do Říma, setník dal vězně v moc hejtmanu vojska, ale Pavlovi dopuštěno, aby sám bydlil s žoldnéřem, kterýž ho ostříhal.
Când am intrat în Roma, centurionul i-a predat pe prizonieri căpitanului gărzii, dar lui Pavel i s-a permis să rămână singur cu soldatul care îl păzea.
17 I stalo se po třech dnech, svolal Pavel přední z Židů. A když se sešli, řekl jim: Muži bratří, já nic neučiniv proti lidu ani proti obyčejům otcovským, jat jsa z Jeruzaléma, vydán jsem v ruce Římanům.
După trei zile, Pavel a chemat laolaltă pe cei care erau conducătorii iudeilor. După ce s-au adunat, le-a zis: “Eu, fraților, deși nu făcusem nimic împotriva poporului și a obiceiurilor părinților noștri, am fost totuși dat prizonier din Ierusalim în mâinile romanilor,
18 Kteříž vyslyševše mne, chtěli propustiti, proto že žádné viny hodné smrti na mně nebylo.
care, după ce m-au cercetat, au vrut să mă elibereze, pentru că nu era în mine nici o cauză de moarte.
19 Ale když Židé odpírali, přinucen jsem odvolati se k císaři, ne jako bych měl co na svůj národ žalovati.
Dar, când iudeii s-au opus, am fost nevoit să apelez la Cezar, nu că aș fi avut ceva de care să acuz națiunea mea.
20 A protož z té příčiny povolal jsem vás, abych vás viděl, a s vámi promluvil; nebo pro naději lidu Izraelského řetězem tímto svázán jsem.
De aceea am cerut să te văd și să vorbesc cu tine. Căci, din cauza speranței lui Israel, sunt legat cu acest lanț.”
21 A oni řekli jemu: Myť jsme žádného psání neměli o tobě z Židovstva, aniž kdo z bratří přijda, vypravoval neb mluvil co zlého o tobě.
Ei I-au zis: “Nu am primit scrisori din Iudeea despre tine, și nici unul din frați n-a venit aici să ne spună sau să ne vorbească de rău despre tine.
22 Ale žádámeť od tebe slyšeti, jak smyslíš; nebo víme o té sektě, že se jí všudy odpírá.
Dar noi dorim să auzim de la tine ce crezi tu. Căci, în ceea ce privește această sectă, ne este cunoscut faptul că peste tot se vorbește împotriva ei.”
23 A když jemu uložili den, sešlo se jich mnoho do hospody k němu, jimž s osvědčováním vypravoval o království Božím, slouže jim k víře o Ježíšovi z zákona Mojžíšova a proroků, od jitra až do večera.
După ce I-au dat o zi, a venit multă lume la El, la locuința lui. El le dădea explicații, mărturisind despre Împărăția lui Dumnezeu și convingându-i despre Isus, atât din Legea lui Moise, cât și din profeți, de dimineața până seara.
24 A někteří uvěřili tomu, což vypravoval, někteří pak nevěřili.
Unii credeau cele spuse, iar alții nu credeau.
25 A tak nejsouce mezi sebou svorní, rozešli se, když promluvil Pavel to jedno slovo: Jistě žeť dobře Duch svatý skrze proroka Izaiáše mluvil k otcům našim,
Când nu s-au înțeles între ei, au plecat după ce Pavel a rostit un singur mesaj: “Duhul Sfânt a vorbit cu dreptate părinților noștri, prin profetul Isaia,
26 Řka: Jdi k lidu tomuto a rci jim: Slyšením slyšeti budete, ale nesrozumíte, a hledíce, hleděti budete, ale neuzříte.
spunând: “Du-te la acest popor și spune-i, în auz, veți auzi, dar nu va înțelege în nici un fel. Văzând, veți vedea, dar nu va percepe în nici un fel.
27 Nebo zhrublo srdce lidu tohoto, a ušima těžce slyšeli, a oči své zamhouřili, aby snad neviděli očima, a ušima neslyšeli, a srdcem nesrozuměli, a neobrátili se, abych jich neuzdravil.
Căci inima acestui popor a devenit insensibilă. Urechile lor sunt surde de auz. Și-au închis ochii. Ca nu cumva să vadă cu ochii lor, aud cu urechile lor, să înțeleagă cu inima lor, și s-ar întoarce din nou, atunci îi voi vindeca.
28 Budiž vám tedy známo, že jest pohanům posláno toto spasení Boží, a oniť slyšeti budou.
“Să știți deci că mântuirea lui Dumnezeu este trimisă la neamuri și ele vor asculta.”
29 A když on to propověděl, odešli Židé, majíce mezi sebou hádky mnohé.
După ce a spus aceste cuvinte, iudeii au plecat, având între ei o mare ceartă.
30 Pavel pak trval za celé dvě létě v hospodě své, a přijímal všecky, kteříž přicházeli k němu,
Pavel a stat doi ani întregi în casa lui închiriată, și primea pe toți cei ce veneau la el,
31 Káže o království Božím, a uče těm věcem, kteréž jsou o Pánu Ježíši Kristu, se vší doufanlivostí bez překážky.
propovăduind cu toată îndrăzneala, fără nici o opreliște, Împărăția lui Dumnezeu și învățând cele despre Domnul Isus Hristos.
