1 Janův 3
1 Pohleďte, jakou lásku dal nám Otec, totiž abychom synové Boží slouli. Protoť svět nezná nás, že jeho nezná.
Vedeți cât de mare este dragostea pe care ne-a dat-o Tatăl, ca să ne numim copii ai lui Dumnezeu! De aceea, lumea nu ne cunoaște, pentru că nu l-a cunoscut pe el.
2 Nejmilejší, nyní synové Boží jsme, ale ještěť se neokázalo, co budeme. Vímeť pak, že když se okáže, podobni jemu budeme; nebo viděti jej budeme tak, jakž jest.
Iubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Încă nu ni s-a descoperit ce vom fi; dar știm că, atunci când se va descoperi, vom fi asemenea lui, pentru că îl vom vedea așa cum este el.
3 A každý, kdož má takovou naději v něm, očišťuje se, jakož i on čistý jest.
Oricine are această nădejde pusă în el se purifică pe sine, așa cum și el este curat.
4 Každý, kdož činí hřích, činíť proti zákonu; nebo hřích jest přestoupení zákona.
Oricine păcătuiește comite și fărădelege. Păcatul este fărădelege.
5 A víte, že on se okázal, aby hříchy naše sňal, a hříchu v něm není.
Știți că El S-a arătat ca să ia păcatele noastre, și niciun păcat nu este în El.
6 Každý tedy, kdož v něm zůstává, nehřeší; ale každý, kdož hřeší, neviděl ho, aniž ho poznal.
Oricine rămâne în El nu păcătuiește. Cine păcătuiește nu l-a văzut și nu-l cunoaște.
7 Synáčkové, nižádný vás nesvoď. Kdož činí spravedlnost, spravedlivý jest, jakož i on jest spravedlivý.
Copilașilor, nimeni să nu vă abată din drum. Cel ce face dreptate este drept, așa cum este el drept.
8 Kdož činí hřích, z ďábla jest; nebo ďábel od počátku hřeší. Na toť jest zjeven Syn Boží, aby kazil skutky ďáblovy.
Cel ce păcătuiește este de la diavol, căci diavolul păcătuiește de la început. În acest scop a fost revelat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările diavolului.
9 Každý, kdož se narodil z Boha, hříchu nečiní; nebo símě jeho v něm zůstává, aniž může hřešiti, nebo z Boha narozen jest.
Oricine este născut din Dumnezeu nu comite păcat, pentru că sămânța lui rămâne în el și nu poate păcătui, pentru că este născut din Dumnezeu.
10 Po tomtoť zjevní jsou synové Boží a synové ďáblovi. Každý, kdož nečiní spravedlnosti, neníť z Boha, a kdož nemiluje bratra svého.
În aceasta s-au arătat copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului. Oricine nu face dreptate nu este de la Dumnezeu, și nici cel care nu-și iubește fratele.
11 Nebo toť jest to zvěstování, kteréž jste slýchali od počátku, abychom milovali jedni druhé.
Căci acesta este mesajul pe care l-ați auzit de la început, că trebuie să ne iubim unii pe alții —
12 Ne jako Kain, kterýž z toho zlostníka byl, a zamordoval bratra svého. A pro kterou příčinu zamordoval ho? Proto že skutkové jeho byli zlí, bratra pak jeho spravedliví.
spre deosebire de Cain, care a fost de la cel rău și și-a ucis fratele. De ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său drepte.
13 Nedivtež se, bratří moji, jestliže vás svět nenávidí.
Nu vă mirați, frații mei, dacă lumea vă urăște.
14 My víme, že jsme přeneseni z smrti do života, nebo milujeme bratří. Kdož nemiluje bratra, zůstáváť v smrti.
Noi știm că am trecut din moarte la viață, pentru că iubim pe frații noștri. Cel care nu-și iubește fratele rămâne în moarte.
15 Každý, kdož nenávidí bratra svého, vražedlník jest, a víte, že žádný vražedlník nemá života věčného v sobě zůstávajícího. (aiōnios g166)
Oricine își urăște fratele este un ucigaș, și știți că niciun ucigaș nu are viață veșnică rămasă în el. (aiōnios g166)
16 Po tomto jsme poznali lásku, že on duši svou za nás položil, i myť tedy máme za bratří duše klásti.
Întru aceasta cunoaștem dragostea, pentru că El Și-a dat viața pentru noi. Și noi trebuie să ne dăm viața pentru frați.
17 Kdo by pak měl statek tohoto světa, a viděl by bratra svého, an nouzi trpí, a zavřel by střeva svá před ním, kterak láska Boží zůstává v něm?
Dar oricine are bunurile lumii și vede pe fratele său în nevoie, apoi își închide inima de compasiune împotriva lui, cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?
18 Synáčkové moji, nemilujmež slovem, ani jazykem, ale skutkem a pravdou.
Copilașii mei, să nu iubim numai cu vorba și numai cu limba, ci cu fapta și cu adevărul.
19 A po tomť poznáváme, že z pravdy jsme, a před oblíčejem jeho spokojíme srdce svá.
Și prin aceasta cunoaștem că suntem din adevăr și ne convingem inimile înaintea lui,
20 Nebo potupovalo-liť by nás srdce naše, ovšemť Bůh, kterýž jest větší nežli srdce naše, a zná všecko.
pentru că, dacă inima noastră ne osândește, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră și cunoaște toate lucrurile.
21 Nejmilejší, jestližeť by nás srdce naše nepotupovalo, smělou doufanlivost máme k Bohu.
Preaiubiților, dacă inima noastră nu ne condamnă, avem îndrăzneală față de Dumnezeu;
22 A zač bychom ho koli prosili, béřeme od něho; nebo přikázaní jeho ostříháme, a to, což jest libého před oblíčejem jeho, číníme.
așa că orice cerem, primim de la el, pentru că păzim poruncile lui și facem ceea ce este plăcut înaintea lui.
23 A totoť jest to přikázaní jeho, abychom věřili jménu Syna jeho Jezukrista, a milovali jedni druhé, jakož nám vydal přikázaní.
Aceasta este porunca lui: să credem în numele Fiului său, Isus Hristos, și să ne iubim unii pe alții, așa cum a poruncit el.
24 Nebo kdož ostříhá přikázaní jeho, v němť zůstává, a on také v něm. A po tomť poznáváme, že zůstává v nás, totiž po Duchu, kteréhož dal nám.
Cine păzește poruncile Lui rămâne în El și El în El. Prin aceasta cunoaștem că el rămâne în noi, prin Duhul pe care ni l-a dat.
