< Mudre Izreke 24 >

1 Ne zavidi opakim ljudima niti želi da budeš s njima.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 Jer im srce smišlja nasilje i usne govore o nedjelu.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Mudrošću se zida kuća i razborom utvrđuje,
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 i po znanju se pune klijeti svakim blagom dragocjenim i ljupkim.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Bolji je mudar od jakoga i čovjek razuman od silne ljudine.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Jer s promišljanjem se ide u boj i pobjeda je u mnoštvu savjetnika.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Previsoka je bezumnomu mudrost: zato na sudu ne otvara usta svojih!
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Tko smišlja zlo zove se učitelj podmukli.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Ludost samo grijeh snuje, i podrugljivac je mrzak ljudima.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Kloneš li u dan bijede, bijedna je tvoja snaga.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Izbavi one koje vode u smrt; i spasavaj one koji posrćući idu na stratište.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Ako kažeš: “Nismo za to znali”, ne razumije li onaj koji ispituje srca? I ne znade li onaj koji ti čuva dušu? I ne plaća li on svakomu po njegovim djelima?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Jedi med, sine moj, jer je dobar, i saće je slatko nepcu tvome.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Takva je, znaj, i mudrost tvojoj duši: ako je nađeš, našao si budućnost i nada tvoja neće propasti.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Ne postavljaj, opaki, zasjede stanu pravednikovu, ne čini nasilja boravištu njegovu;
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 jer padne li pravednik i sedam puta, on ustaje, a opaki propadaju u nesreći.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Ne veseli se kad padne neprijatelj tvoj i ne kliči srcem kada on posrće,
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 da ne bi vidio Jahve i za zlo uzeo i obratio srdžbu svoju od njega.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Nemoj se srditi zbog zločinaca, nemoj zavidjeti opakima,
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 jer zao čovjek nema budućnosti, svjetiljka opakih gasi se.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Boj se Jahve, sine moj, i kralja: i ne buni se ni protiv jednoga ni protiv drugoga.
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 Jer iznenada provaljuje nesreća njihova i tko zna kad će doći propast njihova.
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 I ovo je od mudraca: Ne valja biti pristran na sudu.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Tko opakomu veli: “Pravedan si”, proklinju ga narodi i kunu puci;
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 a oni koji ga ukore nalaze zadovoljstvo, i na njih dolazi blagoslov sreće.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 U usta ljubi tko odgovara pošteno.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Svrši svoj posao vani i uredi svoje polje, potom i kuću svoju zidaj.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Ne svjedoči lažno na bližnjega svoga: zar ćeš varati usnama svojim?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Ne reci: “Kako je on meni učinio, tako ću i ja njemu; platit ću tom čovjeku po djelu njegovu!”
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Prolazio sam mimo polje nekog lijenčine i mimo vinograd nekog luđaka,
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 i gle, sve bijaše zaraslo u koprive, i sve pokrio čkalj, i kamena ograda porušena.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Vidjeh to i pohranih u srcu, promotrih i uzeh pouku:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 “Još malo odspavaj, još malo odrijemaj, još malo podvij ruke za počinak,
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 i doći će tvoje siromaštvo kao skitač i oskudica kao oružanik!”
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.

< Mudre Izreke 24 >