< Mudre Izreke 22 >
1 Dobro je ime bolje od velika bogatstva, i bolja je naklonost od srebra i zlata.
Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
2 Bogataš se i siromah sreću: obojicu ih Jahve stvori.
Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
3 Pametan čovjek vidi zlo i skrije se, a glupaci idu bezbrižno i trpe kaznu.
Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
4 Nagrada je poniznosti strah Gospodnji, bogatstvo, čast i život.
Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
5 Trnje i zamke su na putu varalici: tko čuva život svoj, daleko je od oboga.
Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
6 Upućuj dijete prema njegovu putu, pa kad i ostari, neće odstupiti od njega.
Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
7 Bogataš vlada nad siromasima, a dužnik je sluga vjerovniku.
Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
8 Tko sije nepravdu, žanje nesreću, i šiba njegova gnjeva udarit će njega samog.
Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
9 Milostivo se oko blagoslivlje, jer daje od svog kruha siromahu.
Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
10 Otjeraj podsmjevača i prestat će svađe i nestat će nesloga i pogrda.
Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
11 Jahve ljubi čisto srce, i tko je ljubeznih usana, kralj mu je prijatelj.
Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
12 Pogled Jahvin čuva znanje, Jahve pomućuje riječi bezbožnika.
Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
13 Lijenčina veli: “Lav je vani, nasred trga poginuo bih.”
Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
14 Duboka jama usta su preljubnice, i na koga se Jahve srdi, pada onamo.
Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
15 Ludost prianja uza srce djetinje: šiba pouke otklanja je od njega.
Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
16 Tko tlači siromaha, taj mu koristi; tko daje bogatašu, samo mu šteti.
Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
17 Riječi mudraca: Prigni uho svoje i čuj riječi moje i upravi svoje srce mojem znanju,
Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
18 jer milina je ako ih čuvaš u nutrini svojoj, i kad ti budu sve spremne na usnama tvojim.
Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
19 Da bi uzdanje tvoje bilo u Jahvi, upućujem danas i tebe.
Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
20 Napisah ti trideset što savjeta što pouka
Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
21 da te poučim riječima istine, da uzmogneš pouzdanim riječima odgovoriti onomu tko te zapita.
Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
22 Nemoj pljačkati siromaha zato što je siromah i ne gazi ubogoga na sudu.
Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
23 Jer će Jahve parbiti parbu njihovu i otet će život onima koji ga njima otimlju.
Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
24 Ne druži se sa srditim i ne idi s čovjekom jedljivim
Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
25 da se ne bi privikao na staze njegove i namjestio zamku duši svojoj.
Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
26 Ne budi među onima koji daju ruku, koji jamče za dugove:
Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
27 ako nemaš čime nadoknaditi, zašto da ti oduzmu i postelju ispod tebe?
Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
28 Ne pomiči prastare međe koju su postavili oci tvoji.
Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
29 Jesi li vidio čovjeka vična poslu svom: takav ima pristup kraljevima i ne služi prostacima.
Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.