Mudre Izreke 20
1 Vino je podsmjevač, žestoko piće bukač, i tko se njima odaje neće steći mudrosti.
Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
2 Kraljev je gnjev kao rika lavlja: tko ga izaziva, griješi protiv sebe samog.
Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
3 Čast je čovjeku ustegnuti se od raspre, a tko je bezuman počinje svađu.
Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
4 Lijenčina u jesen ne ore: u doba žetve on traži, i ništa nema.
Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
5 Savjet je u srcu čovječjem voda duboka i razuman će je čovjek iscrpsti.
Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
6 Mnogi se naziva dobrim čovjekom, ali tko će naći vjerna čovjeka?
Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
7 Pravednik hodi u bezazlenosti svojoj: blago sinovima njegovim poslije njega!
Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
8 Kralj koji sjedi na stolici sudačkoj istražuje svako zlo svojim očima.
Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
9 Tko može reći: “Očistih srce svoje, oprah se od grijeha svoga?”
Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
10 Dvojaki utezi i dvojaka mjera mrski su Jahvi podjednako.
Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
11 I dijete se poznaje po onome što čini, je li čisto i pravedno djelo njegovo.
Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
12 I uho koje čuje i oko koje vidi, oboje je Jahve načinio.
Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
13 Ne ljubi sna, da ne osiromašiš; otvori oči svoje i nasitit ćeš se kruha.
Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
14 “Loše, loše”, govori kupac, a kad ode, hvali se dobrom kupovinom.
Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
15 Ima zlata i mnogih bisera, ali su mudre usne najdragocjeniji nakit.
Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
16 Uzmi haljinu onomu tko je jamčio za drugoga; oplijeni njega umjesto tuđinca.
Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
17 Sladak je čovjeku kruh prijevare, ali mu se usta poslije napune pijeskom.
Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
18 Naumi se provode savjetom: zato dobro razmisli pa vodi boj!
Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
19 Tko okolo kleveće, otkriva tajne: zato se ne miješaj s onim komu su usne uvijek otvorene.
Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
20 Tko kune oca svoga i majku svoju svjetiljka mu se gasi usred tmine.
Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
21 Od početka brzo stečeno imanje na koncu nije blagoslovljeno.
O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
22 Nemoj govoriti: “Osvetit ću se za zlo”; čekaj Jahvu, i on će te spasiti.
Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
23 Mrski su Jahvi dvojaki utezi, i kriva mjera ne valja.
Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
24 Od Jahve su koraci čovječji, i kako da čovjek razumije svoj put?
Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
25 Zamka je čovjeku nesmotreno reći: “Ovo je sveto”, a poslije promišljati što je zavjetovao.
Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
26 Mudar kralj umije izlučiti opake i stavlja ih pod točkove.
Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
27 Svjetiljka je Gospodnja duh čovječji: ona istražuje sve do dna utrobe.
Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
28 Dobrota i vjernost čuvaju kralja, jer dobrotom utvrđuje prijestol svoj.
Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
29 Ljepota je mladićima njihova snaga, a starcima je ures sijeda kosa.
Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
30 Krvave masnice očiste zlo i udarci pročiste odaje utrobe.
Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
