Mudre Izreke 19
1 Bolji je siromah koji živi u nedužnosti nego čovjek opakih usana i k tomu bezuman.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Revnost bez razboritosti nije dobra, i tko brzo hoda, spotiče se.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Ludost čovjeku kvari život, a srce mu se ljuti na Jahvu!
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Bogatstvo pribavlja mnoge prijatelje, a siromaha i njegov prijatelj ostavlja.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Lažljiv svjekok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, neće uteći.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Mnogi laskaju licu odličnikovu i svatko je prijatelj čovjeku darežljivu.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Na siromaha mrze sva braća njegova, još više se udaljuju od njega prijatelji njegovi: on hlepi za dobrim riječima, ali ih ne nalazi!
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Tko stječe razboritost, ljubi sebe, a tko čuva razum, nalazi sreću.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Lažljiv svjedok ne ostaje bez kazne, i tko širi laži, propada.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Ne dolikuje bezumnomu živjeti raskošno, a još manje sluzi vlast nad knezovima.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Um čovjeka usteže od srdžbe, a čast mu je oprostiti krivicu.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 Kraljev je gnjev kao rika lavlja, a njegova milost kao rosa bilju.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 Nesreća je ocu svojemu bezuman sin, i neprestano prokišnjavanje svađe su ženine.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Kuća se i bogatstvo baštine od otaca, a od Jahve je žena razumna.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Lijenost navlači čovjeku dubok san i nemarna duša gladuje.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Tko se drži zapovijedi, čuva život svoj, a tko ne pazi putove svoje, umire.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Jahvi pozaima tko je siromahu milostiv, i on će mu platiti dobročinstvo.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Kažnjavaj sina svoga dok ima nade, ali ne idi za tim da ga ubiješ.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Tko je jarostan, plaća globu, i kad ga štediš, samo uvećavaš njegov gnjev.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Slušaj savjet i primaj pouku, kako bi naposljetku postao mudar.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Mnogo je namisli u srcu čovječjem, ali što Jahve naumi, to i bude.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Dražest je čovjekova u dobroti njegovoj, i bolji je siromah od lažljivca.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Strah Gospodnji daje život, i tko se njime ispuni, zlo ga ne pohodi.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Lijenčina umače ruku u zdjelu, ali je ustima svojim ne prinosi.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Udari podsmjehivača, i lud se opameti; ukori razumnog, i shvatit će znanje.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Sin je sramotan i pokvaren tko zlostavlja oca i odgoni majku.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Prestani, sine moj, slušati naputke koji odvode od riječi spoznaje!
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Nevaljao se svjedok podruguje pravdi i usta opakih gutaju nepravdu.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Pripravljene su kazne podsmjevačima i udarci za leđa bezumnika.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
