2 Ljetopisa 9
1 Uto kraljica od Sabe ču glas o Salomonu; hoteći iskušati Salomona zagonetkama, dođe u Jeruzalem s mnogobrojnom pratnjom i s devama koje su nosile miomirise, mnogo zlata i dragulja. Došavši k Salomonu, porazgovori se s njim o svemu što joj bijaše na srcu.
Și când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, a venit la Ierusalim să îl încerce pe Solomon cu întrebări grele, cu o mare suită și cămile care purtau mirodenii și aur din abundență și pietre prețioase; și când a ajuns la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.
2 Salomon joj odgovori na sva pitanja; nije bilo Salomonu sakriveno ništa da joj ne bi umio objasniti.
Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; și nu era nimic ascuns de Solomon pe care el să nu i-l spună.
3 Kad kraljica od Sabe vidje njegovu mudrost, dvor koji bijaše sagradio,
Și când împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care a construit-o,
4 jela na njegovu stolu, odaje njegove i dvorane, otmjenost njegove posluge i njihova odijela, i njegove peharnike i njihova odijela, i njegove paljenice koje je prinosio u Jahvinu domu, zastade joj dah.
Și mâncarea de la masa lui și așezarea servitorilor lui și atenția servitorilor lui și îmbrăcămintea lor, de asemenea pe paharnicii săi și îmbrăcămintea lor, și urcarea prin care se urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.
5 Tada reče kralju: “Istina je bila što sam u svojoj zemlji čula o tebi i o tvojoj mudrosti.
Și ea a spus împăratului: Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta;
6 Ali nisam htjela vjerovati što se pripovijeda dokle god nisam došla i vidjela na svoje oči; i doista, ni pola mi nije bilo rečeno o tvojoj velikoj mudrosti; nadvisio si glas koji sam slušala.
Totuși nu am crezut cuvintele lor, până când am venit și ochii mei au văzut; și, iată, nu mi s-a spus nici jumătate din măreția înțelepciunii tale, fiindcă întreci faima pe care am auzit-o.
7 Blago tvojim ljudima i tvojim slugama koji stoje pred tobom i slušaju tvoju mudrost!
Ferice de oamenii tăi și ferice de acești servitori ai tăi, care stau continuu înaintea ta și aud înțelepciunea ta.
8 Neka je blagoslovljen Jahve, tvoj Bog, komu si tako omilio da te postavio na svoje prijestolje da kraljuješ umjesto Jahve, svojega Boga, jer Bog tvoj ljubi Izraela da bi ga održao dovijeka; i zato je postavio tebe za kralja da činiš pravo i pravicu.”
Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care a găsit plăcere în tine să te pună pe tronul lui, pentru a fi împărat pentru DOMNUL Dumnezeul tău; deoarece Dumnezeul tău a iubit pe Israel, pentru a-i întemeia pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat peste ei, să faci judecată și dreptate.
9 Dala je tada kralju sto i dvadeset zlatnih talenata i mnogo miomirisa i dragulja. Nikad više nije bilo takvih miomirisa kakve je kraljica od Sabe dala kralju Salomonu.
Și i-a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și din mirodenii o mare abundență și pietre prețioase; și nu erau mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.
10 Hiramove sluge, koje su sa Salomonovim slugama donosile zlata iz Ofira, dovezle su također sandalovine i dragulja.
Și de asemenea servitorii lui Hiram și servitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus lemn de santal și pietre prețioase.
11 Kralj je napravio i citre i harfe za pjevače: nikad se prije nisu vidjele takve stvari u zemlji judejskoj.
Și împăratul a făcut din lemn de santal terase pentru casa DOMNULUI și pentru palatul împăratului și harpe și psalterioane pentru cântăreți; și nu au mai fost văzute astfel de lucruri în țara lui Iuda.
12 Kralj Salomon dade kraljici od Sabe što je zaželjela i zatražila, izuzev ono što je sama donijela kralju. Potom ona krenu i sa slugama ode u svoju zemlju.
Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, orice a cerut, în afară de ceea ce ea a adus împăratului. Astfel ea s-a întors și a plecat în țara ei, ea și servitorii ei.
13 Zlato što je dolazilo Salomonu svake godine bilo je teško šest stotina šezdeset i šest zlatnih talenata,
Și greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur,
14 osim onoga što je dolazilo od trgovaca i putujućih prodavača. I svi su arapski kraljevi i zemaljski upravitelji Salomonu donosili zlato i srebro.
În afară de ceea ce aduceau negustorii și comercianții. Și toți împărații Arabiei și guvernatorii țării aduceau aur și argint lui Solomon.
15 Kralj Salomon načini dvjesta štitova od kovanoga zlata; za svaki je štit upotrijebio šest stotina šekela kovanoga zlata;
Și împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut; șase sute de șekeli de aur bătut au intrat într-o pavăză.
16 i načini trista štitića od kovanoga zlata; za svaki je štitić utrošio trista zlatnih šekela. Kralj ih je pohranio u kuću zvanu Libanonska šuma.
Și trei sute de scuturi a făcut din aur bătut; trei sute de șekeli de aur au intrat într-un scut. Și împăratul le-a pus în casa pădurii din Liban.
17 Kralj je napravio i veliko prijestolje od bjelokosti i obložio ga čistim zlatom.
Mai mult, împăratul a făcut un mare tron din fildeș și l-a placat cu aur pur.
18 Prijestolje je imalo šest stepenica i zlatno podnožje sastavljeno s prijestoljem, i ručice s obiju strana prijestolja, a kraj ručica stajala dva lava.
Și erau șase trepte până la tron, cu un sprijin de aur pentru picior, care erau prinse de tron, și rezemători de fiecare parte a locului de ședere și doi lei stând în picioare lângă rezemători;
19 Dvanaest je lavova stajalo s obiju strana onih šest stepenica. Takvo što nije bilo izrađeno ni u jednom kraljevstvu.
Și doisprezece lei au stat în picioare acolo pe amândouă părțile, pe cele șase trepte. Nu era ceva asemănător în nicio împărăție.
20 Sve posude iz kojih je pio kralj Salomon bijahu zlatne i sve posuđe u kući zvanoj Libanonska šuma bijaše od suhoga zlata; srebro se smatralo bezvrijednim u Salomonovo vrijeme.
Și toate vasele de băutură ale împăratului Solomon erau din aur și toate vasele casei din pădurea Libanului erau din aur pur, niciunul nu era din argint, deoarece acesta era socotit de nimic în zilele lui Solomon.
21 Kraljeve su lađe išle u Taršiš s Hiramovim slugama; svake treće godine vraćale su se i dolazile taršiške lađe donoseći zlato i srebro, slonovu kost, majmune i paune.
Deoarece corăbiile împăratului mergeau la Tarsis cu servitorii lui Hiram, o dată la fiecare trei ani veneau corăbii din Tarsis, aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni.
22 Tako je kralj Salomon natkrilio sve zemaljske kraljeve bogatstvom i mudrošću.
Și împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune.
23 Svi su zemaljski kraljevi željeli vidjeti Salomona i čuti mudrost koju mu je Bog ulio u srce.
Și toți împărații pământului au căutat prezența lui Solomon, să îi audă înțelepciunea, pe care Dumnezeu a pus-o în inima lui.
24 Svatko mu je donosio dar, srebrno i zlatno posuđe, haljine, oružje i miomirise, konje i mazge, iz godine u godinu.
Iar ei au adus, fiecare om, darul său, vase de argint și vase de aur și îmbrăcăminte, armură și mirodenii, cai și catâri, o măsură an de an.
25 Salomon je imao četiri tisuće konjskih jasala i bojnih kola i dvanaest tisuća konjanika, koje je rasporedio po gradovima bojnih kola i kod kralja u Jeruzalemu.
Și Solomon avea patru mii de iesle pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul, la Ierusalim.
26 Vladao je nad svim kraljevima od Rijeke do zemlje filistejske i do egipatske međe.
Și a domnit peste toți împărații, de la râu până la țara filistenilor și la granița Egiptului.
27 Kralj je učinio da u Jeruzalemu bude srebra kao kamenja, a cedrova kao divljih smokava što rastu u Judejskoj nizini.
Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele, și cedrii i-a făcut ca sicomorii care sunt în câmpiile joase, din abundență.
28 Salomon je uvozio konje iz Musrija i iz svih zemalja.
Și i-au adus lui Solomon cai din Egipt și din toate țările.
29 Ostala djela Salomonova, od prvih do posljednjih, zapisana su u povijesti proroka Natana, u proročkoj knjizi Šilonjanina Ahije i u proročkoj besjedi vidioca Adona o Nebatovu sinu Jeroboamu.
Și restul faptelor lui Solomon, cele dintâi și cele din urmă, nu sunt ele scrise în cartea profetului Natan, și în profeția lui Ahiia șilonitul, și în viziunile lui Ido, văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
30 Salomon je vladao u Jeruzalemu nad svim Izraelom četrdeset godina.
Și Solomon a domnit patruzeci de ani în Ierusalim, peste tot Israelul.
31 Potom je počinuo kod otaca i sahranili su ga u gradu oca mu Davida, a na njegovo se mjesto zakraljio sin mu Roboam.
Și Solomon a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David, tatăl său; și Roboam, fiul său, a domnit în locul său.
