Matayo 9
1 Che Yesu ŵajinjile mu ngalaŵa, ŵajombweche litanda ni kwika mmusi wao.
A intrat într-o corabie, a trecut dincolo și a venit în cetatea sa.
2 Pelepo ŵandu ŵampeleche mundu jumo jwatatele chiilu, ali agonile mu chitagala. Nipele Che Yesu paŵachiweni chikulupi chao, ŵansalile mundu jwakutatala jula, “Muusimane mtima, ambusanga! Nlecheleswe sambi syenu.”
Și iată că i-au adus un om paralizat, întins pe un pat. Isus, văzând credința lor, i-a spus paraliticului: “Fiule, înveselește-te! Păcatele tale îți sunt iertate”.
3 Nipele, ŵakwiganya Malajisyo ŵane ŵatandite ganisya mmitima jao aninkuti, “Mundu ju akwatukana Akunnungu!”
Și iată că unii dintre cărturari își ziceau: “Omul acesta hulește”.
4 Che Yesu ŵasimanyi ng'anisyo syao ni ŵausisye, “Kwachichi nkuganisya yangalumbana mmitima jenu?
Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: “Pentru ce gândiți rău în inimile voastre?
5 Chichi chili chakwepepala nnope, kusala, ‘Sambi syenu silecheleswe,’ pane kusala, ‘Njimuche, Njaule?’
Căci ce este mai ușor: să spui: “Păcatele tale sunt iertate”, sau să spui: “Scoală-te și umblă?”
6 Nambo, ngusaka mmanyilile kuti Mwana jwa Mundu akwete ukombole pa chilambo pano wa kwalechelesya ŵandu sambi syao.” Pelepo ŵansalile jwakutatala jo, “Njimuche, njigale chitagala chenu njaule kumangwenu.”
Dar ca să știți că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele — (apoi i-a spus paraliticului): “Scoală-te, ia-ți rogojina și du-te la casa ta”.
7 Nipele, mundu jo ŵajimwiche ni kwaula kumangwao.
Și s-a sculat și a plecat la casa lui.
8 Ŵandu wose mu mpingo wo paŵaiweni yeleyo, ŵasimosile ni kukamulwa ni lipamba, ŵaakusisye Akunnungu uŵapele ŵandu ukombole wanti yele.
Dar mulțimile, văzând aceasta, s-au mirat și au slăvit pe Dumnezeu, care dăduse oamenilor o asemenea putere.
9 Che Yesu ŵatyosile pelepo, ni paŵajaulaga, ŵambweni mundu jumo ali atemi mu nyuumba ja kulipila nsongo liina lyakwe che Matayo. Nipele Che Yesu ŵansalile, “Munguye.” Nombe che Matayo, ŵajimwiche ni kwakuya.
Când a trecut Isus de acolo, a văzut pe un om numit Matei, care ședea la percepție. I-a spus: “Urmează-mă”. El s-a ridicat și l-a urmat.
10 Che Yesu paŵaliji mu nyuumba ji che Matayo kulya chakulya, ŵakukumbikanya nsongo ŵajinji ni ŵaali ni sambi ŵaiche ni kutama pamo nawo ni ŵakulijiganya ŵao.
Pe când ședea el în casă, iată că au venit mulți vameși și păcătoși și s-au așezat la masă cu Isus și cu discipolii săi.
11 Mafalisayo paŵaiweni yeleyo, ŵausisye ŵakulijiganya ŵa Che Yesu, “Kwachichi jwakunjiganya akulya pamo ni ŵakukumbikanya nsongo ni ŵaali ni sambi?”
Fariseii, văzând aceasta, au zis discipolilor lui: “De ce mănâncă învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?”
12 Che Yesu ŵagapilikene gelego ni ŵajanjile, “Ŵangakulwala ngakwalajila ŵantela, ikaŵe ŵakulwala ni ŵakwalajila ŵantela.
Când a auzit Isus, le-a zis: “Cei sănătoși nu au nevoie de doctor, dar cei bolnavi au nevoie de doctor.
13 Nipele, njaule nkalijiganye malumbo ga maloŵe ga, ‘Ngusaka chanasa, ngaŵa mbopesi.’ Nganiika kukwaŵilanga ŵandu ŵakupanganya yambone paujo pa Akunnungu nambo ŵaali ni sambi.”
Voi însă mergeți și învățați ce înseamnă acest lucru: “Eu vreau milă, și nu jertfă”, căci n-am venit să chem la pocăință pe cei drepți, ci pe păcătoși.”
14 Nipele, ŵakulijiganya ŵa che Yohana Ŵakubatisya ŵajaulile Che Yesu ni kwausya, “Uweji ni Mafalisayo tukutaŵa kaŵilikaŵili, kwachichi ŵakulijiganya ŵenu ngakutaŵa?”
Atunci ucenicii lui Ioan au venit la el și i-au zis: “De ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii tăi nu postesc?”
15 Che Yesu ŵajanjile, “Uli, nkuganisya kuti nkukombola kwatendekasya achambusanga ŵa mlombela asupuche akuno ali pamo nawo? Ngwamba! Nambo chikaiche katema pachajigalikwe mlombela jo pasikati jao, gele moŵa go chachitaŵa.
Isus le-a zis: “Pot oare prietenii mirelui să jelească atâta timp cât mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16 “Ngapagwa mundu jwakutotela chigamba cha nguo jasambano mu nguo jewisale. Atamuno atendaga yeleyo chigamba chasambano cho chichipapule nguo jo, ni upapuche wakwe chiupundanganye.
Nimeni nu pune o bucată de pânză neîncălzită pe o haină veche, pentru că petecul s-ar rupe de pe haină și se face o gaură și mai mare.
17 Sooni ngapagwa ŵandu ŵakutaga divai jasambano mu misaku jewisale jekolochekwe ni mapende. Pakuŵa jele divai jasambano jo chijipapule misaku ni divai chijimwasiche ni misaku jo chijijonasiche. Nambo ŵandu akutaga divai jasambano mu misaku jasambano ni yose yana iŵili ikugosekwa.”
Nici oamenii nu pun vin nou în piei de vin vechi, căci altfel s-ar sparge piei, s-ar vărsa vinul și s-ar strica piei. Nu, ei pun vin nou în piei de vin proaspăt, și amândouă se păstrează.”
18 Nipele, Che Yesu paŵaliji nkuŵecheta gelego, ŵaiche chilongola jumo jwa Chiyahudi, ŵatindiŵalile ni kuti, “Mwali jwangu akuwa sampano. Nambo, choonde twende nkaasajichile nkono wenu kuti akole umi.”
Pe când le spunea acestea, iată că a venit un domnitor și I s-a închinat, zicând: “Fiica mea a murit; vino și pune mâna pe ea și va trăi.”
19 Che Yesu ŵajimi ni kunkuya, ŵakulijiganya ŵao ŵajawile pamo nawo.
Isus s-a sculat și a mers după el, ca și ucenicii lui.
20 Jwakopochele jwankongwe jumo juŵalwalaga magono kwa yaka likumi ni iŵili, ŵannyichilile Che Yesu panyuma, ŵakwaiye lujenje lwa mwinjilo wao.
Și iată că o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, a venit în urma Lui și s-a atins de marginea hainei Lui;
21 Ŵatesile yeleyo pakuŵa ŵaganisisye muntima mwao kuti, “Nakwayaga pe mwinjilo wakwe, chilame.”
căci zicea în sinea ei: “Dacă mă ating de haina Lui, mă voi face bine”.
22 Nombe Che Yesu ŵagalawiche, ŵamweni ni ŵansalile, “Muusimane ntima, mwanangu, chikulupi chenu chinnamisye.” Jwankongwe jo ŵalamile katema kakoko.
Dar Isus, întorcându-se și văzând-o, a zis: “Fiică, înveselește-te! Credința ta te-a făcut sănătoasă”. Și femeia s-a făcut bine din acel ceas.
23 Nipele Che Yesu ŵaiche mu nyuumba ja chilongola jula. Ni ŵaweni ŵakugomba ipeta ni mpingo wa ŵandu aninkulila kwa malumbo,
Când a intrat Isus în casa domnitorului și a văzut pe cei ce cântau la fluier și mulțimea în dezordine,
24 ni ŵatite, “Ntyochanje pelepa, pakuŵa mwali ju nganajasika, agambile gona pe.” Ni ŵanyawo ŵaasechile.
le-a zis: “Faceți loc, căci fata nu este moartă, ci doarme.” Îl ridiculizau.
25 Ŵandu ŵala paŵaŵinjikwe, Che Yesu ŵajinjile nkati, ŵankamwile nkono mwali jula, nombejo ŵajimwiche.
Dar, când mulțimea a fost trimisă afară, El a intrat înăuntru, a luat-o de mână și fata s-a ridicat.
26 Ngani jila jajenele pa chilambo pala pose.
Vestea aceasta s-a răspândit în toată țara aceea.
27 Che Yesu ŵatyosile pelepo, ni paŵaliji nkwaula, ŵandu ŵaŵili ŵangakulola ŵankuiye achinyanyisyaga, “Choonde Mwana ju che Daudi ntukolele chanasa!”
Pe când trecea Isus de acolo, doi orbi L-au urmărit, strigând și zicând: “Ai milă de noi, Fiul lui David!”
28 Che Yesu paŵajinjile mu nyuumba, ŵangakulola wala ŵajaulile, nombejo ŵausisye, “Ana nkukulupilila kuti ngukombola kunlamya?” Nombewo ŵajanjile, “Elo, Ambuje.”
După ce a intrat în casă, orbii s-au apropiat de El. Isus le-a zis: “Credeți că pot face acest lucru?” Ei i-au spus: “Da, Doamne”.
29 Pelepo Che Yesu ŵagakwaiye meeso gao, ŵatite, “Iŵeje kukwenu mpela inkuti pakukulupilila.”
Apoi s-a atins de ochii lor și a zis: “Fie vouă după credința voastră!”
30 Meeso gao gaugwiche. Nombe Che Yesu ŵakanyisye kwa nnope kuti, “Ngasimunsalila mundu jwalijose ngani ji.”
Atunci li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu strictețe, zicând: “Aveți grijă ca nimeni să nu afle despre aceasta.”
31 Nambo ŵanyawo ŵatyosile ni kutanda kwenesya ngani si Che Yesu mchilambo chila chose.
Dar ei au ieșit și au răspândit faima Lui în toată țara aceea.
32 Ŵandu ŵaŵili ŵala paŵaliji nkutyoka, ŵandu ŵane ŵannyichisye Che Yesu mundu jumo jwangakuŵecheta kwa ligongo lya kukamulwa ni masoka.
Pe când ieșeau ei afară, iată că a fost adus la El un mut, care era posedat de un demon.
33 Paŵankopwesye masoka papopo mundu jwangakuŵecheta jula, ŵatandite kuŵecheta. Ŵandu ŵasimosile nikuti, “Nganigawoneche kose gelega mu chilambo cha ku Isilaeli!”
După ce a fost izgonit demonul, omul mut a vorbit. Mulțimile se minunau și spuneau: “Așa ceva nu s-a mai văzut în Israel!”
34 Nambo Mafalisayo ŵatite, “Akugakoposya masoka kwa machili ga jwankulu jwa masoka.”
Dar fariseii ziceau: “Prin prințul demonilor scoate demoni.”
35 Che Yesu ŵasyungwile mose mmisi ni mmisinda jose, achijiganyaga mmajumba gao ga kupopelela, ni kulalichila Ngani Jambone ja Umwenye wa Akunnungu ni kwalamisya ŵandu ilwele yose ni kulaga kwakulikose.
Isus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind vestea cea bună a Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință în popor.
36 Nipele, paŵaweni ŵandu, mipingo kwa mipingo, ŵakolele chanasa pakuŵa ŵapesile ni kukola lipamba chisau ngondolo syangali ni jwakuchinga.
Când a văzut mulțimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau hărțuite și împrăștiate, ca niște oi fără păstor.
37 Pelepo ŵaasalile ŵakulijiganya ŵao, “Magungulo gali gamajinji, nambo ŵakugungula nganatupa.
Atunci le-a spus discipolilor săi: “Într-adevăr, secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini.
38 Nipele mwapopele Ambuje ŵa magungulo, apeleche ŵakupanganya masengo mmagungulo gao.”
Rugați-vădeci ca Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său.”
