Matayo 7
1 “Ngasimwalamula ŵane, kuti ni ŵanyamwe nkaika kulamulikwa ni Akunnungu,
“Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
2 pakuŵa chinchilamulikwa ni Akunnungu mpela inkuti kwalamula ŵane ni chipimo chilachila chinkupimila kwalamulila ŵane ni chichocho chachipimila Akunnungu kunlamula ŵanyamwe.
Căci cu orice judecată veți judeca, veți fi judecați; și cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura.
3 Ligongo chi nkulolechesya chiswani chachili mu liso lya mpwenu, ni papopo ngankulola chitela chachili mu liso lyenu?
De ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău, dar nu te gândești la bârna care este în propriul tău ochi?
4 Pane nkukombola chinauli kunsalila mpwenu kuti, ‘Mpwanga, nninde kaje nantyosye chiswani chachili mu liso lyenu’, akuno mu liso lyenu kwana chitela?
Sau cum îi vei spune fratelui tău: “Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, și iată că bârna este în propriul tău ochi?
5 Jwaulamba mmwejo! Ntyosye kaje chitela chachili mu liso lyenu nipele chinlole uchenene ni kukombola kuchityosya chiswani chachili mu liso lya mpwenu.
Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
6 “Ngasimwapa mbwa chachili chachiswela, ngakaŵa chagalauche ni kumpalula, namose ngasimwajasila maguluŵe igogo yenu ya ndalama, ngakaŵa chailiŵate.
“Nu dați la câini ce este sfânt și nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, să se întoarcă și să vă sfâșie.
7 “Mmende ni ŵanyamwe chimpegwe, nsose ni ŵanyamwe chinnyiwone, mpoposye ni ŵanyamwe chachimbugulila nnango.
“Cereți și vi se va da. Căutați, și veți găsi. Bateți la ușă și vi se va deschide.
8 Pakuŵa jwalijose jwakuŵenda akupegwa ni jwakusosa akwiwona ni jwakupoposya nnango ukuugulikwa kwa ligongo lyakwe.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
9 Ana jwapi mwa ŵanyamwe, mwanache aŵendaga nkate chiŵape liganga?
Sau cine dintre voi este acela care, dacă fiul său îi cere pâine, îi va da o piatră?
10 Pane aŵendaga somba, chiŵape lijoka?
Sau, dacă îi cere un pește, cine îi va da un șarpe?
11 Iŵaga ŵanyamwe ŵangalumbana, nkumanyilila kwapa achiŵana ŵenu indu yambone, isyene Atati ŵenu ŵa kwinani chatende mwakupunda, chiŵape yambone aŵala ŵakwaŵenda.
Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce i le cer!
12 “Nipele yose inkusaka ŵandu ampanganyichisye, ni ŵanyamwe ŵakwe mwapanganyichisye iyoyo. Pakuŵa gelega gali malumbo ga malajisyo ga che Musa ni majiganyo ga ŵakulondola ŵa Akunnungu.
Așadar, orice vreți să vă facă vouă oamenii, să le faceți și voi; căci aceasta este Legea și profeții.
13 “Njinjile kwa kupitila nnango wakunyilila. Pakuŵa litala lyalikwaula ku uwonasi lipangwiche, ni nnango wakwinjilila mwelemo uli wepanguche ni ŵakwinjila mwelemo atupile.
“Intrați pe poarta cea strâmtă, căci poarta este largă și calea cea largă care duce la pieire, și mulți sunt cei ce intră pe ea.
14 Nambo litala lya kwinjilila mu umi linyilile ni nnango wakwinjilila mwelemo uli wakunyilila ni ŵandu ŵakulimanyilila litala lyo nganatupa.
Cât de strâmtă este poarta și de îngustă este calea care duce la viață! Sunt puțini cei care o găsesc.
15 “Nlilolechesye ni ŵakulondola ŵa unami. Ŵelewo akwika kukwenu ali nkuwoneka mpela ngondolo kwa paasa, nambo kwa munkati ali masogo gakalipa.
“Feriți-vă de proorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16 Chimwamanyilile kwa isambo yao. Uli?, Ŵandu akukombola kukaŵa sabibu pa chitela cha miiŵa, pane tini pa nkwanga? Ngwamba!
După roadele lor îi veți cunoaște. Culegeți struguri din spini sau smochine din ciulini?
17 Nipele, chitela chambone chikusogola isogosi yambone, ni chitela changalumbana chikusogola isogosi yangalumbana.
Tot așa, orice pom bun produce fructe bune, dar pomul stricat produce fructe rele.
18 Chitela chambone ngachikusogola isogosi yangalumbana, ni chitela changalumbana ngachikusogola isogosi yambone.
Un pom bun nu poate produce fructe rele, și nici un pom corupt nu poate produce fructe bune.
19 Chitela chachili chose chingachikusogola isogosi yambone chachichigwisya ni kwasila pa mooto.
Orice copac care nu produce fructe bune este tăiat și aruncat în foc.
20 Nipele chinchamanyilila kwa isambo yao.
De aceea, după roadele lor îi veți cunoaște.
21 “Ngaŵa kila mundu jwakumilanga, ‘Ambuje, Ambuje’, juchajinjile mu umwenye wa kwinani, nambo ajula jwakwitenda yakwisaka Atati ŵangu ŵaali kwinani.
“Nu oricine Îmi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
22 Lyuŵa lya malamulo lyo ŵajinji chaasalile, ‘Ambuje, Ambuje! Uwe ni ŵeŵala utwalalichilaga ngani syenu kwa liina lyenu, ni kwa liina lyenu twagakoposyaga masoka ni kupanganya yakusimonjeka yejinji’
Mulți îmi vor spune în ziua aceea: “Doamne, Doamne, nu cumva am prorocit în numele Tău, nu cumva în numele Tău am scos demoni și nu cumva în numele Tău am făcut multe lucrări puternice?”
23 Pelepo chinjasalila kwa kang'wa jangu, ‘Ŵanyamwe nganinammanya ng'o, ntyoche mmbujo mwangu, ŵanyamwe ŵankupanganya yaigongomalo.’
Atunci le voi spune: “Nu v-am cunoscut niciodată”. Plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelegea'.
24 “Nipele jwalijose jwakugapilikana maloŵe gangu ni kugapanganya, akulandana ni mundu jwakwete lunda, jwataŵile nyuumba jakwe pa lwala.
Oricine ascultă aceste cuvinte ale Mele și le împlinește, îl voi asemăna cu un om înțelept care și-a zidit casa pe stâncă.
25 Pajanyele ula, sulo syasewiche, mbungo japujile ni kujigomba nyuumba jila. Nambo nyuumba jo nganijigwa pakuŵa jaliji jitaŵikwe pachanya lwala.
A căzut ploaia, au venit inundațiile, au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea, dar ea nu a căzut, pentru că era întemeiată pe stâncă.
26 “Nambo jwalijose jwakugapilikanila maloŵe gangu ga nombejo anapanganye chachili chose, jwelejo akulandana ni mundu jwakuloŵela jwataŵile nyuumba jakwe pa nsanga.
Oricine aude aceste cuvinte ale mele și nu le pune în practică va fi ca un om nebun care și-a construit casa pe nisip.
27 Pajanyele ula, sulo syasewiche, ni mbungo japujile, ni kujigomba nyuumba jila, nombejo jagwile ni kugumuka jose.”
Ploaia a căzut, au venit inundațiile, vânturile au suflat și au bătut peste casa aceea; și ea a căzut — și căderea ei a fost mare.”
28 Nipele, Che Yesu paŵamasile kuŵecheta maloŵe go, mpingo wa ŵandu ŵasimosile yatite kwiganya.
După ce a isprăvit Isus de spus acestea, mulțimea a rămas uimită de învățătura Lui,
29 Pakuŵa ŵajiganyaga nti mundu jwali ni ukombole, ngaŵa mpela yakuti kwiganya ŵakwiganya Malajisyo ŵao.
căci îi învăța cu putere, și nu ca pe cărturari.
