Matayo 26
1 Che Yesu paŵamalisisye kuŵecheta gelego gose, ŵaasalile ŵakulijiganya ŵao,
După ce a isprăvit toate aceste cuvinte, Isus a zis ucenicilor Săi:
2 “Nkumanyilila kuti pachigamale moŵa gaŵili chichiŵe chindimba cha Pasaka, ni Mwana jwa Mundu chakatyosyekwe kuti aŵambikwe pa nsalaba.”
“Știți că peste două zile vine Paștele și Fiul Omului va fi dat spre răstignire.”
3 Katema ko achakulu ŵa mbopesi ni achakulu ŵa ŵandu ŵasimene pa nsana wa nyuumba ja Jwankulu Jwambopesi jwaŵilanjikwe che Kayafa.
Atunci preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii poporului s-au adunat în curtea marelui preot, care se numea Caiafa.
4 Ŵajilene ichajile pa kwakamula Che Yesu kwa malindi ni kwaulaga.
S-au sfătuit împreună ca să prindă pe Isus prin înșelăciune și să-L omoare.
5 Nambo ŵatite chele chindu chinatyochele katema ka lyuŵa lya chindimba cha Pasaka, ngakaŵa chikutyochele kutindiganya pa ŵandu.
Dar ei au spus: “Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se producă o răscoală în popor”.
6 Che Yesu paŵaliji ku Besania, ku nyuumba ji che Simoni, juŵalamile matana.
Pe când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,
7 Jwankongwe jumo juŵaliji ni chuupa chachikolochekwe ni liganga lya alabasta chachili ni mauta ga kununjila nnope ni ga ndalama jajikulungwa, ŵaichilile Che Yesu paŵatemi kulya chakulya, ŵajitile mauta muntwe.
a venit la El o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de mare preț, și a turnat mir pe capul Lui, pe când ședea la masă.
8 Ŵakulijiganya ŵao paŵaiweni yele ŵatumbile, ŵatite, “Awu uwonasi u wa chichi?
Ucenicii Lui, văzând aceasta, s-au indignat și au zis: “De ce această risipă?
9 Aga mauta ga ngati gakasumichikwe kwa mbiya jekulungwa, ni kupegwa ŵakulaga.”
pentru că acest unguent ar fi putut fi vândut cu mult și dat săracilor.”
10 Che Yesu ŵasimanyilile ng'anisyo syao, ŵaasalile, “Ligongo chi nkunsausya jwankongwe jo? Jwele atesile yambone kukwangu.”
Dar Isus, știind aceasta, le-a zis: “De ce tulburați pe femeie? Ea a făcut o faptă bună pentru mine.
11 Ŵakulaga alinji moŵa gose ni ŵanyamwe, nambo une nguuŵa ni ŵanyamwe moŵa gose.
Pentru că voi aveți întotdeauna săraci cu voi, dar pe mine nu mă aveți întotdeauna.
12 Aju jwankongwe ju anyitilile pa chiilu mauta ga kununjila kuti amiche chile kwa masiko gangu.
Căci, turnând acest mir pe trupul meu, ea a făcut-o ca să mă pregătească pentru înmormântare.
13 Ngunsalila isyene, papali pose pa chilambo pano patachilalichila Ngani Jambone ji, achi chatesile jwankongwe ju chichisalichikwe kwa kunkumbuchila.
Adevărat vă spun că, oriunde se va propovădui această Bună Vestire în toată lumea, se va vorbi și despre ceea ce a făcut această femeie, ca o amintire a ei.”
14 Nipele, che Yuda Isikaliote, jumo jwa likumi ni ŵaŵili ŵala, ŵajawile kwa achakulu ŵa mbopesi,
Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoții cei mai de seamă
15 ŵausisye, “Ana chimuumbe ichichi nannyichisyaga Che Yesu kukwenu?” Ŵaŵalanjile ipande selasini ya feza.
și le-a zis: “Cât vreți să-mi dați dacă vi-l predau?” Și au cântărit pentru el treizeci de arginți.
16 Chitandile kele katema ko che Yuda ŵasosaga lipesa lya kwaichisya kukwao.
Din acel moment a căutat prilej să îl trădeze.
17 Lyuŵa limo likanaŵe lyuŵa lya chindimba cha mikate jangatagwa amila, ŵakulijiganya ŵajaulile Che Yesu ni kwausya, “Ana kwapi nkusaka tukankolochesye chakulya cha Pasaka?”
În prima zi a azimilor, ucenicii au venit la Isus și I-au zis: “Unde vrei să-Ți pregătim Paștile?”
18 Ŵajanjile, “Njaule mmusi kwa mundu jumpepe, nkansalile, ‘Jwakwiganya akuti, katema kangu kaiche, chindye chakulya cha Pasaka kumangwenu pamo ni ŵakulijiganya ŵangu.’”
Și a zis: “Du-te în cetate la un oarecare și spune-i: “Învățătorul zice: “Vremea Mea este aproape. Voi sărbători Paștele în casa ta împreună cu discipolii mei."”””.
19 Ŵakulijiganya ŵala ŵatesile mpela iŵatite pakusalilwa ni Che Yesu, ŵakolosisye chakulya cha Pasaka.
Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus și au pregătit Paștele.
20 Ligulo, Che Yesu ŵatemi pakulila chakulya pamo ni ŵakulijiganya ŵao kumi na mbili.
Când s-a făcut seară, El stătea la masă cu cei doisprezece ucenici.
21 Paŵalyaga, Che Yesu ŵatite, “Ngunsalila isyene, jumo jwenu chakang'alauche.”
În timp ce mâncau, a zis: “Cu siguranță vă spun că unul dintre voi Mă va trăda.”
22 Ŵakulijiganya ŵasupwiche nnope, ŵatandite kuusya jumo jumo, “Ambuje! Uli, ndili une?”
Ei erau foarte mâhniți, și fiecare dintre ei a început să-L întrebe: “Nu sunt eu, Doamne, nu-i așa?”
23 Che Yesu ŵajanjile, “Juchakatoŵele nkate mumbale pampepe ni une jujojo ni juchakang'alauche.
El a răspuns: “Cel ce și-a înmuiat mâna cu mine în vasul acesta mă va trăda.
24 Elo, Mwana jwa Mundu chawe mpela Malembelo ga Akunnungu igakuti pakusala, nambo ulaje kwa jwelejo juchakangalauche Mwana jwa Mundu! Ikaliji mmbaya ngakapagwe jwele mundu jo.”
Fiul Omului merge așa cum este scris despre El, dar vai de omul prin care va fi trădat Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru acel om dacă nu s-ar fi născut.”
25 Che Yuda, juŵangalawiche, ŵausisye, “Jwakwiganya! Ndili une?” Che Yesu ŵajanjile, “Ugwe mmechete.”
Iuda, care L-a trădat, a răspuns: “Nu sunt eu, nu-i așa, Rabbi?” El i-a spus: “Tu ai spus-o”.
26 Paŵalyaga, Che Yesu ŵaujigele nkate, ŵatogolele Akunnungu, ŵaugaŵenye, ŵapele ŵakulijiganya ŵao achitiji, “Njigale ndye, achi ni chiilu changu.”
Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine, a mulțumit pentru ea și a frânt-o. A dat-o ucenicilor și a zis: “Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.”
27 Nipele ŵachijigele chikombe cha divai, ŵatogolele, ŵapele achitiji, “Nng'welele achi ŵanawose,
A luat paharul, a mulțumit și le-a dat, zicând: “Beți-l toți,
28 pakuŵa aji ni miasi jangu ja lilangano jajikwitika kwa ligongo lya ŵajinji kwa kwalechelesya sambi.
căci acesta este sângele Meu, al noului legământ, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor.
29 Nambo ngunsalila kuti nguung'wa sooni divai ja sabibu mpaka paching'we jasambano pamo ni ŵanyamwe mu umwenye wa Atati ŵangu.”
Dar vă spun că nu voi mai bea din acest fruct al viței de vie de acum înainte, până în ziua în care îl voi bea din nou cu voi în Împărăția Tatălui meu.”
30 Paŵamasile kwimba lujimbo lwa kulapa, ŵatyosile, ŵajawile kuchikwesya cha Miseituni.
După ce au cântat un imn, au ieșit pe Muntele Măslinilor.
31 Nipele Che Yesu ŵaasalile sooni, “Chilo cha lelo jino, ŵanyamwe ŵanawose chinchimwe ni une, pakuŵa Malembelo ga Akunnungu gakuti, ‘Chinampute jwakuchinga ni mpingo wa ngondolo chipwilingane.’
Atunci Isus le-a zis: “În noaptea aceasta, toți vă veți poticni din pricina Mea, căci este scris: “Voi lovi pe păstor și oile turmei vor fi risipite.
32 Nambo pachimale kusyuka, chinannongolele ku Galilaya.”
Dar, după ce voi fi înviat, voi merge înaintea voastră în Galileea.”
33 Che Petulo ŵaasalile Che Yesu, “Nachiŵamuno ŵanawose chachimwe ni mmwe ni kunneka, nambo une ngali pachinanneche.”
Dar Petru i-a răspuns: “Chiar dacă toți se vor poticni din pricina ta, eu nu mă voi poticni niciodată.”
34 Che Yesu ŵansalile che Petulo, “Ngunsalila isyene, chilo chino jikanaŵe kutongola tambala, chimungane katatu.”
Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că în seara aceasta, până nu va cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori.”
35 Che Petulo ŵatite, “Iŵaga chingawe pamo nomwe, ngasinankana.” Ŵakulijiganya ŵane ŵala ŵanawose ŵatite iyoyo.
Petru I-a zis: “Chiar dacă ar fi să mor cu Tine, nu Mă voi lepăda de Tine.” Și toți ucenicii au spus la fel.
36 Nipele Che Yesu ŵajawile pamo nawo kwiuto kwakukuŵilanjikwa ku Getesemane, ŵaasalile ŵakulijiganya ŵao kuti, “Ntame apano une ngwaula ako kukupopela.”
Atunci Isus a venit cu ei la un loc numit Ghetsimani și a zis ucenicilor Săi: “Stați aici, până ce Mă voi duce acolo să Mă rog.”
37 Ŵalongene nawo che Petulo pamo ni ŵanache ŵaŵili ŵa chilume ŵa che Sebedayo, ŵatandite kusupuka nnope ni kulagasika.
A luat cu El pe Petru și pe cei doi fii ai lui Zebedei, și a început să se întristeze și să fie foarte tulburat.
38 Pelepo ŵaasalile, “Ngusupuka nnope muntima mpaka chiŵandi kuwa. Ntame apano ni nchesye pamo ni une.”
Și le-a zis: “Sufletul Meu este foarte îndurerat, până la moarte. Rămâneți aici și vegheați cu mine”.
39 Nipele, ŵajawile mmbujo kanandi, ŵagwile manguku, ŵapopele achitiji, “Atati ŵangu, iŵaga ikukomboleka, achi chikombe cha malagasyo chimbite, nambo ngaŵa kwa kusaka une, nambo iŵe mpela inkuti pakusaka mmwe.”
El a înaintat puțin, a căzut cu fața la pământ și se ruga, zicând: “Tatăl Meu, dacă este cu putință, să treacă de la Mine paharul acesta; dar nu ceea ce vreau eu, ci ceea ce vrei Tu.”
40 Ŵajaulile ŵakulijiganya ŵala, ŵasimene agonile, ŵaasalile che Petulo, “Ana uli, nganinkombola kuchesya pamo ni une atamuno saa jimope?
A venit la ucenici și, găsindu-i dormind, a zis lui Petru: “Ce, n-ați putut să vegheați cu Mine un ceas?
41 Nchesye ni kupopela kuti nkaika kwinjila nkulinjikwa. Mbumu jikusaka nambo chiilu changali machili.”
Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită. Într-adevăr, duhul este binevoitor, dar carnea este slabă.”
42 Che Yesu ŵajawile sooni kaaŵili kukupopela, “Atati ŵangu, iŵaga ngaikomboleka achi chikombe cha malagasyo chipite pangang'welela une, nipele, chinkusaka chitendekwe.”
Și iarăși S-a dus a doua oară și S-a rugat, zicând: “Tatăl Meu, dacă paharul acesta nu poate să treacă de la Mine, dacă nu-l beau, facă-se voia Ta.”
43 Ŵajaulile sooni ŵakulijiganya ŵao, ŵasimene agonile, pakuŵa meeso gao gatopelwe ni lugono.
A venit iarăși și i-a găsit dormind, căci aveau ochii îngreunați.
44 Nipele ŵalesile, ŵajawile sooni kukupopela kaatatu kwa maloŵe galagala.
I-a lăsat din nou, s-a dus și s-a rugat a treia oară, spunând aceleași cuvinte.
45 Nipele ŵajaulile ŵakulijiganya ŵala, ŵaasalile, “Ana uli, chiŵela nli mu lugono ni kupumulila? Nnole katema kasyene kaiche, ni Mwana jwa Mundu chatajikwe mmakono mwa ŵandu ŵa sambi.
Apoi a venit la ucenicii Săi și le-a zis: “Încă mai dormiți și vă odihniți? Iată că s-a apropiat ceasul și Fiul Omului este dat în mâinile păcătoșilor.
46 Njime, twende. Nnole! Akwika jwakuung'alauka.”
Ridicați-vă, să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”.
47 Nipele, Che Yesu paŵaliji nkuŵecheta nawo, ŵaiche che Yuda, jumo jwa ŵakulijiganya kumi na mbili ŵala. Pamo nawo ŵaiche ŵandu ŵajinji ali ajigele mapanga ni imbonga ŵaŵatumikwe ni achakulu ŵambopesi ni achakulu ŵa ŵandu.
Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el o mare mulțime de preoți de seamă și de bătrâni ai poporului, cu săbii și cu ciomege.
48 Juŵasachile kungalauka Che Yesu jo, ŵapele chimanyisyo kuti, “Juchinankomasye kwa kwakunnonyela ni jujojo, munkamule.”
Cel care l-a trădat le dăduse un semn, zicând: “Pe cine sărut eu, acela este. Prindeți-l!”.
49 Che Yuda ŵammandichile Che Yesu, ŵaasalile, “Ngunkomasya jwakwiganya!” Nipele ŵankomasisye kwa kwakumbata.
Imediat s-a apropiat de Isus, a zis: “Salutări, Rabi!” și l-a sărutat.
50 Che Yesu ŵansalile, “Ambusanga, ntende chinnyichile.” Pelepo ŵaiche ŵandu ŵala, ŵankamwile Che Yesu ni kwaŵika paasi pa ulamusi wao.
Isus i-a zis: “Prietene, ce cauți aici?” Atunci au venit, au pus mâinile pe Isus și L-au luat.
51 Jumo jwa ŵaŵaliji pamo ni Che Yesu ŵalisolomwele lipanga lyakwe, ŵamputile kapolo jwa Jwankulu Jwambopesi, ŵankatile liwiwi.
Iată că unul dintre cei care erau cu Isus a întins mâna și a scos sabia, a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea.
52 Pelepo Che Yesu ŵansalile jwejo, “Mmusye upanga wenu mwigonelo mwakwe, pakuŵa jwalijose jwakuulaga ni lipanga, chaulajikwe ni lipanga.
Atunci Isus i-a zis: “Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce iau sabia vor muri de sabie.
53 Uli ana ngankwimanyilila kuti ngukombola kwaŵenda Atati ŵangu ni kuumbelechela kupunda ŵangondo mipingo kumi na mbili ŵa achikatumetume ŵa kwinani?
Sau crezi că n-aș putea să-L rog pe Tatăl Meu și chiar acum să-mi trimită mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
54 Nambo chigamalile chinauli Malembelo ga Akunnungu gagakuti ikuŵajilwa kuwa?”
Cum s-ar împlini atunci Scripturile care trebuie să fie așa?”
55 Katema kakoko Che Yesu ŵausalile mpingo wa ŵandu uŵaiche kukwakamula, “Uli nnyiche kukungamula kwa mapanga ni imbonga mpela ndili mundu jwangangugakamulichisya malajisyo? Moŵa gose naliji pa Nyuumba ja Akunnungu njijiganyaga, nambo nganimungamula!
În ceasul acela, Isus a zis mulțimii: “Ați ieșit voi ca un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți? Eu stăteam în fiecare zi în templu, învățând, și voi nu m-ați arestat.
56 Nambo aga gose ga gatendekwe pakuti gamalile malembelo ga ŵakulondola ŵa Akunnungu.” Pelepo ŵakulijiganya ŵanawose ŵalesile, ŵatisile.
Dar toate acestea s-au întâmplat pentru ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci toți ucenicii l-au lăsat și au fugit.
57 Nipele, ŵele ŵandu ŵaŵankamwile Che Yesu ŵanjawisye ku nyuumba ji che Kayafa juŵaliji Jwankulu Jwambopesi, kuŵasongangene ŵakwiganya Malajisyo ni achachekulu.
Cei ce luaseră pe Isus L-au dus la Caiafa, marele preot, unde erau adunați cărturarii și bătrânii.
58 Che Petulo ŵankuiye kwa kutali mpaka mu lutenje lwa Jwambopesi Jwankulu, ŵajinjile nkati pamo ni ŵakulindilila kuti alole ichikatendekwe.
Dar Petru L-a urmărit de la distanță până la curtea marelui preot, a intrat și a șezut cu ofițerii, ca să vadă sfârșitul.
59 Nipele, achakulu ŵambopesi ni nkungulu wose ŵausosile umboni wa unami kuti akombole kumbulaga Che Yesu.
Iar preoții cei mai de seamă, bătrânii și tot sfatul căutau mărturii false împotriva lui Isus, ca să-L omoare,
60 Nambo nganapata umboni wauli wose, nachiŵamuno ŵaiche ŵandu ŵajinji ŵa unami. Kumbesi kwakwe ŵaiche ŵandu ŵaŵili.
dar n-au găsit niciuna. Chiar dacă s-au prezentat mulți martori mincinoși, nu au găsit niciunul. Dar, în cele din urmă, doi martori mincinoși au ieșit în față
61 Ŵatite, “Aju mundu ju ŵatite, ‘Ngukombola kujigumula Nyuumba ja Akunnungu ni kujitaŵa sooni kwa moŵa gatatu.’”
și au spus: “Omul acesta a spus: “Pot să distrug templul lui Dumnezeu și să-l zidesc în trei zile””.
62 Jwambopesi Jwankulu ŵajimi, ŵammusisye Che Yesu, “Ana ngankwanga liloŵe? Ana ŵandu ŵa akummechetela chichi?”
Marele preot s-a ridicat în picioare și i-a zis: “Nu ai răspuns? Ce este ceea ce mărturisesc aceștia împotriva ta?”
63 Nambo Che Yesu ŵatemi ji. Jwambopesi Jwankulu ŵansalile, “Ngunnumbisya kwa Akunnungu ŵaali ŵajumi, ntusalile naga isyene mmwe ni Kilisito, Mwana jwa Akunnungu!”
Dar Isus a tăcut. Marele preot i-a răspuns: “Te conjur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
64 Che Yesu ŵanjanjile, “Mmwe mmechete! Nambo ngunsalila kuti, chitandile sambano chimumbone Mwana jwa Mundu ali atemi kundyo kwa Ambuje ŵa machili, chimumbone iyoyo achiikaga pa maunde ga kwinani.”
Isus i-a zis: “Așa ai spus. Cu toate acestea, îți spun că, după aceea, îl vei vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.”
65 Pelepo, Jwambopesi Jwankulu ŵapapulenye nguo syao, ŵatite, “Ŵatukene Akunnungu! Uli tukuusaka sooni umboni nkati jweleju? Sambano mpilikene yatite pakwatukana Akunnungu.
Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: “A spus o blasfemie! De ce mai avem nevoie de alți martori? Iată, acum ați auzit blasfemia lui.
66 Ŵanyamwe nkuti uli?” Ŵanyawo ŵanjanjile, “Aŵajilwe kuwa!”
Ce părere aveți?” Ei au răspuns: “Este vrednic de moarte!”
67 Nipele ŵansunile mata ku meeso, ŵamputile. Ŵane ŵamputile majanda palijeje,
Atunci l-au scuipat în față și l-au bătut cu pumnii, iar unii l-au pălmuit,
68 achitiji, “Nlondole, alakwe Kilisito Jwakuwombola, ŵaani ŵamputile!”
zicând: “Propovăduiește-ne, Hristoase! Cine te-a lovit?”.
69 Che Petulo ŵatemi paasa mu lutenje. Nipele, jwakutumichila jumo jwankongwe ŵanjaulile, nikuti, “Alakwe mwaliji pampepe ni Che Yesu jwa ku Galilaya.”
Petru ședea afară, în curte, și o slujnică a venit la el și i-a zis: “Și tu ai fost cu Iisus Galileanul!”
70 Nambo che Petulo ŵakanile mmbujo mwa ŵanawose achitiji, “Ngangumanyilila inkuŵecheta yo.”
Dar el a negat în fața tuturor, zicând: “Nu știu despre ce vorbiți.”
71 Paŵakopokaga paasa, katumetume jwine jwankongwe ŵammweni, ŵaasalile uŵaliji pelepo kuti, “Mundu ju ŵaliji pamo ni Che Yesu jwa ku Nasaleti.”
După ce a ieșit afară pe prispă, l-a văzut altcineva și a zis celor ce erau acolo: “Și acesta a fost cu Isus din Nazaret.”
72 Che Petulo ŵakanile sooni kwa kulumbilila, “Ngangummanyilila mundu ju.”
El a negat din nou cu jurământ: “Nu-l cunosc pe omul acesta.”
73 Kanyuma kanandi, ŵandu ŵaŵaliji pelepo ŵajaulile che Petulo, ŵansalile, “Kusyene, mmwe nomwe nli jumo jwakwe, pakuŵa uŵechete wenu ukummanyisya.”
După puțină vreme, cei ce stăteau de față au venit și au zis lui Petru: “Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci vorbirea ta te face cunoscut.”
74 Pelepo che Petulo ŵatandite kulumbilila kwakulilwesya achitiji, “Ngangummanyilila mundu ju!” Katema kakoko tambala jatongwele.
Atunci a început să înjure și să jure: “Nu-l cunosc pe omul acela!” Imediat a cântat cocoșul.
75 Che Petulo ŵagakumbuchile maloŵe gaŵasalilwe ni Che Yesu kuti, “Chimungane katatu, jikanaŵe kutongola tambala.” Nipele, ŵatyosile paasa, ŵalisile nnope.
Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: “Înainte de a cânta cocoșul, te vei lepăda de Mine de trei ori”. Atunci a ieșit afară și a plâns cu amar.
