Maliko 11
1 Paŵaliji nkuŵandichila ku Yelusalemu, ŵaiche mmisinda ja ku Besefage ni ku Besania, chiŵandi ni Chikwesya cha Miseituni. Pelepo Che Yesu ŵaatumile ŵakulijiganya ŵao ŵaŵili.
Când s-au apropiat de Ierusalim, de Betfaghe și Betania, pe Muntele Măslinilor, a trimis doi dintre ucenicii Săi
2 Ni ŵaasalile, “Njaule pansinda wauli mmbujo mwenu, pachinkajinjileje po chinkansimane mwanambunda jwanganakwelekwe ni mundu kose, ali ataŵikwe, nkangopole ni kunnyika nawo apano.
și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră. Imediat ce veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș tânăr, pe care nu s-a așezat nimeni. Dezlegați-l și aduceți-l.
3 Ambusyaga mundu, ‘Ligongo chi nkutenda yeleyo?’ Mwasalile, ‘Ambuje akunsaka, ni chaachimmusya mwachitema pe.’”
Dacă vă întreabă cineva: “De ce faceți asta?”, spuneți: “Domnul are nevoie de el”; și îndată îl va trimite înapoi aici.”
4 Nipele, ŵakulijiganya wo ŵajawile ni kunsimana mwanambunda ali ataŵikwe pachiŵandi ni nnango, muumbali mwa litala. Paŵangopolaga,
S-au dus și au găsit un măgăruș legat la ușă, afară, în plină stradă, și l-au dezlegat.
5 ŵandu ŵampepe ŵaŵajimi pelepo ŵausisye, “Uli, mbona nkungopola mwanambunda jo?”
Unii dintre cei care stăteau acolo i-au întrebat: “Ce faceți, dezlegând măgărușul?”
6 Ŵakulijiganya ŵajanjile mpela iŵatite pakusalilwa ni Che Yesu, ni ŵandu ŵala ŵaalesile ajaule najo.
Ei le-au spus exact cum le spusese Isus și i-au lăsat să plece.
7 Ŵampelechele Che Yesu mwanambunda jula. Ŵatandiche iwalo yao pangongo wa mwanambunda jula, ni Che Yesu ŵatemi pachanya pakwe.
Au adus la Isus un măgăruș, și-au aruncat hainele pe el și Isus a șezut pe el.
8 Ŵandu ŵajinji ŵatandiche iwalo yao mwitala, ni ŵane ŵatemenye nyambi sya mwana sya itela mmigunda ni kutandika mwitala kwa kwachimbichisya.
Mulți își întindeau hainele pe drum, iar alții tăiau ramuri din copaci și le împrăștiau pe drum.
9 Nipele ŵandu ŵaŵalongolele ni ŵane ŵaŵakuyaga panyuma ŵanyanyisye achitiji, “Alapikwe Akunnungu! Akunnungu ampe upile jwelejo jwakwika mu liina lya Ambuje!
Cei care mergeau în față și cei care veneau după ei strigau: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!
10 Akunnungu aupe upile umwenye waukwika wa atati ŵetu Mwenye che Daudi. Ajinichilwe Akumanani!”
Binecuvântată este împărăția tatălui nostru David, care vine în numele Domnului! Osana în locurile prea înalte!”
11 Che Yesu wajinjile mmusi wa ku Yelusalemu, ni ŵapelengenye pa Nyuumba ja Akunnungu, ni ŵalolesyelolesye. Nambo pakuŵa jaliji ligulo, ŵajawile kunsinda wa ku Besania pamo ni ŵakulijiganya ŵao likumi ni ŵaŵili.
Isus a intrat în Templul din Ierusalim. După ce a privit totul în jur, fiind seară, a ieșit în Betania cu cei doisprezece.
12 Malaŵi jakwe, paŵatyochelaga ku Besania, Che Yesu jakwete sala.
A doua zi, după ce au ieșit din Betania, i-a fost foame.
13 Nipele, ali kwakutalichila ŵachiweni chitela cha ntini chana masamba gamajinji. Ŵajawile kukuchilola, alole iŵaga chakombole kupata chisogosi chachili chose. Paŵaiche pachitela pala ŵachisimene masamba pe pangali chisogosi, ligongo nganikaŵa katema kakwe ka kusogola.
Văzând de departe un smochin care avea frunze, a venit să vadă dacă nu cumva ar putea găsi ceva pe el. Când a ajuns la el, nu a găsit decât frunze, căci nu era sezonul smochinelor.
14 Pelepo Che Yesu ŵachisalile chitela chila, “Chitandile sambano ni kuendelechela, ngapagwa mundu juchalye sooni isogosi yenu!” Ni ŵakulijiganya ŵao ŵampilikene paŵaŵechete gelego. (aiōn g165)
Isus i-a spus: “Fie ca nimeni să nu mai mănânce vreodată fructe de la tine!”, iar discipolii lui au auzit. (aiōn g165)
15 Nipele paŵaiche ku Yelusalemu, Che Yesu ŵajinjile pa Nyuumba ja Akunnungu. Ni ŵatandite kwatopolela paasa, ŵandu ŵaŵaliji nkusumisya ni kusuma indu mwelemo. Ŵapikwile mesa sya ŵakutindanya mbiya ni itengu ya ŵandu ŵaŵasumisyaga nguunda.
Au ajuns la Ierusalim, și Isus a intrat în Templu și a început să dea afară pe cei ce vindeau și pe cei ce cumpărau în Templu, să răstoarne mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 Iyoyo, ŵakanyisye mundu jwalijose akajigala chachili chose kutyochela pa Nyuumba ja Akunnungu.
El nu permitea nimănui să transporte un recipient prin templu.
17 Nipele, ŵajiganyisye, “Mmalembelo ga Akunnungu, Akunnungu akuti, ‘Nyuumba jangu chijiŵilanjikwe nyuumba ja kupopelela kwa ŵandu wose ŵa pachilambo!’ Nambo ŵanyamwe njitesile jiŵe mbugu ja kulisisila ŵa wiyi!”
El îi învăța și le spunea: “Nu este oare scris: “Casa mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate neamurile?”? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
18 Achakulu ŵambopesi ni ŵakwiganya Malajisyo paŵapilikene yelei, ŵatandite kusosa litala lya kwaulaga Che Yesu. Nambo ŵanjogwepe, ligongo ŵandu ŵajinji ŵaliji nkusimonga wiganye wakwe.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii au auzit acest lucru și căutau cum să-L nimicească. Căci se temeau de el, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura lui.
19 Pakwaswele, Che Yesu ni ŵakulijiganya ŵao ŵakopweche musi wo.
Când s-a făcut seară, a ieșit din cetate.
20 Kundaŵi jakwe, paŵapitaga ŵachiweni chitela cha ntini chila chili chijumwile koo, kutandilila mmichiga mpaka ku nyambi.
Dimineața, când a trecut pe acolo, a văzut smochinul uscat din rădăcini.
21 Che Petulo ŵagakumbuchile agala gaŵaŵechete Che Yesu, ni ŵansalile, “Jwakwiganya, nnole! Chitela cha ntini chimwalwesisye chila chijumwile!”
Petru, aducându-și aminte, i-a zis: “Rabi, uite! Smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat”.
22 Che Yesu ŵaasalile, “Mwakulupilile Akunnungu.
Isus le-a răspuns: “Aveți credință în Dumnezeu.
23 Isyene ngunsalila, mundu achichisalilaga chitumbi chi, ‘Ntupuche nkaliponye mbahali,’ pangakola lipamba mu ntima mwakwe ni akulupililaga kuti chaŵechete cho chichitendekwe, chichitendekwe kukwakwe.
Căci, cu adevărat vă spun că oricine va spune acestui munte: “Ia-l și aruncă-l în mare” și nu se îndoiește în inima lui, ci crede că ceea ce spune se întâmplă, va avea tot ce spune.
24 Kwa ligongo lyo ngunsalila, pankupopela ni kuŵenda chindu, nkulupilile kuti nkuchipochela, nombecho chichiŵe chenu.
De aceea vă spun că orice lucru pe care îl rugați și îl cereți, credeți că l-ați primit și îl veți avea.
25 Pankupopela, iŵaga kwana mundu jwanneŵele, mwalechelesye yangalumbana yantendele, kuti Atati ŵenu ŵa kwinani annechelesye sambi syenu.
Ori de câte ori stați la rugăciune, iertați, dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre.
26 Nambo iŵaga ngumwalechelesya ŵane sambi syao, Atati ŵenu ŵa kwinani nombe ngannechelesya sambi syenu.”
Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.”
27 Nipele ŵaiche sooni ku Yelusalemu. Che Yesu paŵaliji nkwendajenda pa Nyuumba ja Akunnungu, achakulu ŵambopesi ni ŵakwiganya Malajisyo ni achachekulu ŵajaulile,
Și, întorcându-se la Ierusalim, pe când umbla El în Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii
28 ni ŵausisye, “Ana nkugatendekanya gelega kwa ulamusi wa acheni? Ŵaani ŵampele ulamusi wa kuitendekanya yeleyi?”
și au început să-I spună: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Sau cine ți-a dat această autoritate ca să faci aceste lucruri?”
29 Che Yesu ŵajanjile, “None chinambusye liusyo limo. Iŵaga chimunyanje none chinansalile kwa ulamusi wa acheni nguitenda indu yi.
Isus le-a zis: “Vă voi pune o întrebare. Răspundeți-mi și vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.
30 Musalile, ubatiso u che Yohana waumile kwinani, pane kwa ŵandu?”
Botezul lui Ioan — a fost din cer sau de la oameni? Răspundeți-mi!”
31 Ŵanyawo ŵatandite kuusyana jwine ni jwine achitiji, “Twajilaga, ‘Waumile kwinani’, chatuusye, ‘Kwachichi nganimwakulupilila che Yohana?’
Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă vom spune: “Din cer”, el va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
32 Ni twatiji, ‘Waumile kwa ŵandu,’ chiiŵe uli?” Ŵaujogwepe mpingo wa ŵandu, pakuŵa ŵandu wose ŵakulupilile kuti che Yohana ŵaliji jwakulondola jwa Akunnungu.
Dacă vom spune: “De la oameni””, se temeau de popor, căci toți îl considerau pe Ioan ca fiind cu adevărat un profet.
33 Nipele, ŵanjanjile Che Yesu, “Ngatukumanyilila.” Nombejo ŵaasalile, “None jwakwe ngangunsalila kwa ulamusi wa acheni nguitendekanya yeleyi.”
Ei i-au răspuns lui Isus: “Nu știm”. Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
