Maliko 10
1 Che Yesu ŵatyosile pelepo, ŵajawile kuchilambo cha ku Yudea mpaka peesi lusulo lwa Yolodani. Mpingo wa ŵandu ŵajinji waajaulile sooni, nombejo ŵajiganyisye mpela iŵatite pakusyoŵelela.
S-a ridicat de acolo și a ajuns în ținutul Iudeii și dincolo de Iordan. Mulțimile s-au adunat din nou la El. Așa cum făcea de obicei, îi învăța din nou.
2 Nipele, Mafalisayo ŵane ŵajaulile ni kwalinga kwa kwawusya, “Ana Malajisyo ga Akunnungu gakukunda kuti jwannume kwaleka ŵankwakwe?”
Fariseii, venind la El, L-au pus la încercare și L-au întrebat: “Este îngăduit ca un bărbat să divorțeze de nevasta sa?”
3 Che Yesu ŵajanjile, “Ana che Musa ŵannajisye chichi?”
El a răspuns: “Ce ți-a poruncit Moise?”
4 Ŵanyawo ŵajanjile, “Che Musa ŵalajisye kuti, jwannume akukombola kumpa talaka ŵankwakwe ni kwaleka.”
Ei au zis: “Moise a îngăduit să se scrie un certificat de divorț și să se divorțeze de ea.”
5 Che Yesu ŵaasalile, “Che Musa ŵagalembile malajisyo go kwaligongo lya ungajiganyikwa wenu.
Dar Isus le-a zis: “Pentru împietrirea inimii voastre, v-a scris porunca aceasta.
6 Nambo che Musa ŵalembile, chitandile kupagwa kwa chilambo, Akunnungu ŵangumbile jwannume ni jwankongwe.
Dar, de la începutul creației, Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie.
7 Kwa ligongo lyo jwannume chachinleka atatigwe ni achikulugwe, nombejo chalumbikane ni ŵankwakwe,
De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu soția sa,
8 ni ŵaŵili wo chachiŵa chiilu chimo. Sambano ngakuŵa ŵaŵili sooni, nambo chiilu chimo.
și cei doi se vor face un singur trup, astfel încât nu mai sunt doi, ci un singur trup.
9 Nipele, chalumbikenye Akunnungu, mundu ngasachilekanganya.”
Așadar, ceea ce Dumnezeu a unit, nimeni să nu despartă.”
10 Paŵausile sooni mu nyuumba, ŵakulijiganya ŵaausisye Che Yesu nkati majiganyo go.
În casă, ucenicii Lui L-au întrebat din nou despre același lucru.
11 Nombewo ŵaasalile, “Mundu jwalijose jwakunleka ŵankwakwe ni kulombela jwankongwe jwine, akuntendela chikululu ŵankwakwe.
El le-a spus: “Oricine divorțează de soția sa și se căsătorește cu alta comite adulter împotriva ei.
12 Iyoyo, jwankongwe jwakunleka jwannume jwao ni kulombwa ni jwannume jwine, akuntendela chikululu jwannume jwao.”
Dacă o femeie însăși divorțează de soțul ei și se căsătorește cu altul, comite adulter.”
13 Ŵandu ŵampepe ŵannyichisye Che Yesu ŵanache achanandi ŵasajichile makono gao, nambo ŵakulijiganya ŵao ŵaakalipile ŵandu wo.
Îi aduceau prunci, ca să se atingă de ei; dar ucenicii mustrau pe cei ce-i aduceau.
14 Che Yesu paŵaiweni yeleyo, yachimile ni ŵaasalile, “Mwaleche ŵanache achanandi aichanje kukwangu, kasimwalekasya, pakuŵa Umwenye wa Akunnungu uli wa ŵandu mpela ŵeleŵa.
Dar Isus, văzând aceasta, s-a indignat și le-a zis: “Lăsați copilașii să vină la Mine! Nu le interziceți, căci Împărăția lui Dumnezeu aparține unora ca aceștia.
15 Isyene ngunsalila, mundu jwalijose jwangakuupochela Umwenye wa Akunnungu mpela ŵanache achanandi ngaajinjila mwelemo ng'oo.”
Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, nu va intra nicidecum în ea.”
16 Nipele, ŵajangete ŵanache ni kwasajichila makono ni kwapa upile.
El i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-și mâinile peste ei.
17 Che Yesu paŵatandite sooni ulendo wao, mundu jumo ŵambutuchile ni kwatindiŵalila ni ŵausisye, “Jwakwiganya jwambone, ana ndende chichi pakuti mbochele umi wa moŵa gose pangali mbesi?” (aiōnios g166)
Pe când ieșea El pe cale, a alergat unul la El, a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: “Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” (aiōnios g166)
18 Che Yesu ŵajanjile, “Ana ligongo chi nkuumilanga jwambone? Ngapagwa mundu jwaali jwambone ikaŵe Akunnungu jika pe.
Isus i-a zis: “De ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, în afară de unul singur: Dumnezeu.
19 Ntakugamanyilila makanyo gagakuti, ‘Kasimmulaga ni Kasintenda chikululu ni Kasinjiŵa ni Kasinsala ya unami ni Kasimunnambuchisya njenu, ni Mwachimbichisye atati ŵenu ni achikulu ŵenu.’”
Tu cunoști poruncile: Să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.”
20 Mundu jula ŵajanjile, “Jwakwiganya, makanyo gose go nagakamulichisye chitandilile ku uwanache wangu.”
El I-a zis: “Învățătorule, toate acestea le știu din tinerețe.”
21 Che Yesu ŵalolechesye kwa kwanonyela, ŵansalile, “Chinsoŵile chindu chimo. Njaule nkasumisye yose inkwete, ni mbiya syo nkaape ŵakulaga, nombe mmwe chinkole chipanje kwinani kwa Akunnungu. Nipele nnyiche munguye.”
Isus, uitându-se la el, l-a iubit și i-a zis: “Un singur lucru îți lipsește. Du-te, vinde tot ce ai și dă săracilor și vei avea o comoară în ceruri; și vino, urmează-Mi, luându-ți crucea.”
22 Mundu jo paŵapilikene yeleyo, ŵapwele ntima ni ŵajawile achipukunyaga ntwe, pakuŵa ŵaliji ni ipanje yejinji ni nganasaka kwapa ŵane ipanje yao.
Dar, când a auzit acest cuvânt, fața lui a căzut și a plecat mâhnit, pentru că era un om care avea multe averi.
23 Nipele Che Yesu ŵalolite kosekose, ni ŵaasalile ŵakulijiganya ŵao, “Chiilimbe kwannope kwa ŵandu ŵaipanje kwalechelela Akunnungu ŵaatawale!”
Isus s-a uitat în jur și a zis ucenicilor Săi: “Cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au bogății!”
24 Ŵakulijiganya ŵagasimosile maloŵe gao, nambo Che Yesu ŵaasalile sooni, “Achiŵanangu, chiilimbe kwannope kwa ŵandu kwalechelela Akunnungu ŵaatawale!
Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Dar Isus le-a răspuns din nou: “Copii, cât de greu intră în Împărăția lui Dumnezeu cei ce se încred în bogății!
25 Chiiŵe yakulimba kuchitenda chinyama chachikuŵilanjikwa ngamia, kupeleta pa chipowo cha sindano. Iyoyo peyo, ikuloleka kuti, chiiŵe yakulimba kwannope kwa mundu jwachipanje kwalechela Akunnungu ŵaatawale!”
Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât pentru un om bogat să intre în Împărăția lui Dumnezeu.”
26 Ŵakulijiganya ŵao ŵasimosile nnope, ŵaliusisye, “Ana sambano nduni juchakombole kulupuswa?”
Ei au fost foarte mirați și I-au zis: “Cine poate fi mântuit?”
27 Che Yesu ŵalolechesye ni kwasalila, “Kwa ŵandu ngaikukomboleka, nambo ngaŵa yeleyo kwa Akunnungu, pakuŵa kwa Akunnungu yanayose ikukomboleka.”
Isus, uitându-se la ei, a zis: “La oameni este cu neputință, dar nu și la Dumnezeu, căci la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință.”
28 Che Petulo ŵansalile Che Yesu, “Nnole! Ni uweji tulesile indu yose ni kunkuya mmwe!”
Și Petru a început să-i spună: “Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine.”
29 Che Yesu ŵatite, “Isyene ngunsalila, mundu jwalijose jwajilesile nyuumba jakwe pane achapwakwe pane achalumbugwe pane achikulugwe pane atatigwe pane achiŵanagwe pane migunda, kwa ligongo lyangu une ni kwa ligongo lya Ngani Jambone,
Isus a zis: “Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă, frați, surori, tată, mamă, nevastă, copii sau pământ, pentru Mine și pentru Buna Vestire,
31 Nambo achajinji ŵakuliganichisya kuti ali achakulu sambano, chatuluswe ni ŵandu ŵakulitulusya sambano, chachiŵa achakulu.”
Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă cei dintâi.”
32 Che Yesu ni ŵakulijiganya ŵao ŵaliji nkukwesya kwaula ku Yelusalemu nombe Che Yesu ŵalongolele. Ŵakulijiganya ŵao ŵasimosile, ni ŵandu ŵaŵaliji nkwakuya wose ŵajogwepe. Che Yesu ŵaajigele sooni ŵakulijiganya ŵao likumi ni ŵaŵili pachisyepela, ni kwasalila indu ichiyakopochele.
Ei erau pe drum, urcându-se la Ierusalim; și Isus mergea înaintea lor, și ei erau uimiți, iar cei ce-i urmau se temeau. El i-a luat din nou pe cei doisprezece și a început să le spună lucrurile care aveau să i se întâmple.
33 Ŵaasalile, “Mpilikane, tukukwesya kwaula ku Yelusalemu, ni kweleko Mwana jwa Mundu chajaule kukutyosyekwa kwa achakulu ŵambopesi ni ŵakwiganya Malajisyo. Ni ŵanyawo chanlamulile chiwa ni kwataga mmakono ga ŵandu ŵangaŵa Ŵayahudi.
“Iată, ne suim la Ierusalim. Fiul Omului va fi dat pe mâna preoților de seamă și a cărturarilor. Aceștia îl vor condamna la moarte și îl vor da pe mâna neamurilor.
34 Nombe chaachintendela chanache ni chaachinsunila mata ni chaachimputa mbokola ni kumbulaga. Nambo pa lyuŵa lyaatatu chasyuche.”
Îl vor batjocori, îl vor scuipa, îl vor biciui și îl vor ucide. A treia zi va învia.”
35 Nipele che Yakobo ni che Yohana ŵanache ŵa che Sebedayo, ŵajawile ku Che Yesu ni ŵatite, “Jwakwiganya, tukusaka ntupanganyichisye chindu chachitummende.”
Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, s-au apropiat de El și I-au zis: “Învățătorule, vrem să faci pentru noi tot ce-Ți vom cere.”
36 Che Yesu ŵausisye, “Ana nkusaka nampanganyichisye chichi?”
El le-a zis: “Ce vreți să fac pentru voi?”
37 Ni ŵajanjile, “Pachintawale mu ukulu wenu, tukummenda tutame jumo kundyo ni jwine kunchiji kwenu.”
Și I-au zis: “Dă-ne nouă să ședem, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta, în slava Ta.”
38 Nambo Che Yesu ŵaasalile, “Ngankuchimanyilila chinkuchiŵenda! Uli chinkombole kuching'welela chikombe cha masauko chingung'welela une pane kubatiswa mu ubatiso ungubatiswa une?”
Dar Isus le-a zis: “Nu știți ce cereți. Sunteți în stare să beți paharul pe care îl beau Eu și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?”
39 Ŵajanjile, “Tukupakombola.” Che Yesu ŵaasalile, “Isyene chinng'welele chikombe chingung'welela une ni kubatiswa ubatiso ungubatiswa une.
Ei i-au zis: “Putem.” Isus le-a zis: “Voi veți bea paharul pe care îl beau Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu;
40 Ni kwa aŵala ŵachatame kundyo pane kunchiji kwangu, ngaŵa masengo gangu. Nambo Akunnungu chachapa lipesa lyo ŵele ŵaŵaasagwile.”
dar șederea la dreapta și la stânga Mea nu este a Mea, ci a cui a fost pregătită.”
41 Ŵele ŵakulijiganya likumi paŵapilikene chechila chiŵaŵendile che Yakobo ni che Yohana, ŵaatumbilile.
Cei zece, când au auzit, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan.
42 Nipele, Che Yesu ŵaaŵilasile ŵakulijiganya wo ni ŵaasalile, “Nkumanyilila kuti ŵandu ŵakuganichikwa ali ilongola wa ŵandu ŵangaŵa Ŵayahudi, akwalongosya ŵandu ŵao kwa machili. Ni ŵele ilongola wo akwete ulamusi waukulungwa pachanya ŵandu ŵao.
Isus i-a chemat și le-a zis: “Știți că cei ce sunt socotiți stăpâni peste neamuri stăpânesc peste ele și că cei mari stăpânesc peste ele.
43 Nambo ikaaŵa yeleyo kwa ŵanyamwe, sooni jwalijose jwakusaka kuŵa jwankulu pasikati jenu, aŵeje katumetume jwa wose.
Dar la voi nu va fi așa, ci oricine vrea să devină mare între voi va fi robul vostru.
44 Nombe jwalijose jwakusaka kuŵa jwankulu kupunda wose aŵeje kapolo jwa wose.
Oricine dintre voi va vrea să devină cel dintâi dintre voi va fi robul tuturor.
45 Pakuŵa Mwana jwa Mundu nganaika kukutumichilwa, nambo aiche kukutumichila ni kuutyosya umi wao kwa kwawombola ŵandu ŵajinji.”
Căci și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
46 Nipele, ŵaiche ku Yeliko. Che Yesu ni ŵakulijiganya ŵao pamo ni mpingo wekulungwa wa ŵandu paŵaliji nkutyoka mu musi wo, mundu jumo juŵaliji ngakulola, liina lyakwe che Batimayo mwanagwe che Timayo, ŵatemi mungulugulu litala achiŵendaga.
Au ajuns la Ierihon. Pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea lângă drum.
47 Paŵapilikene kuti ali Che Yesu jwa ku Nasaleti ŵaliji nkupita pelepo, ŵatandite kunyanyisya achitiji, “Che Yesu, Mwana ju che Daudi, mungolele chanasa!”
Când a auzit că era Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: “Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
48 Ŵandu ŵajinji ŵankalipile kuti amyalale, nambo jwelejo ŵajendelechele kunyanyisya achitiji, “Mwana ju che Daudi, mungolele chanasa!”
Mulți îl mustrau, ca să tacă, dar el striga mult mai tare: “Fiul lui David, ai milă de mine!”
49 Che Yesu ŵajimi ni ŵatite, “Mwaŵilanje.” Nipele, ŵammilasile mundu jwangalola jula, ŵansalile, “Nkamulisye ntima! Njimuche, akummilanga.”
Isus s-a oprit și a zis: “Cheamă-l.” L-au chemat pe orb și i-au zis: “Înveselește-te! Ridică-te! El te cheamă!”
50 Nombejo ŵaponyisye kwakutalichila mwinjilo wakwe, ŵagulwiche, ni ŵajaulile Che Yesu.
El, aruncându-și haina, s-a ridicat și a venit la Isus.
51 Che Yesu ŵammusisye jwelejo, “Nkusaka nampanganyichisye ichichi?” Jwangalola jo ŵanjanjile, “Jwakwiganya, ngusaka mbate kulola.”
Isus l-a întrebat: “Ce vrei să fac pentru tine?” Orbul i-a zis: “Rabboni, ca să văd din nou”.
52 Che Yesu ŵansalile, “Njaule chikulupi chenu chinnamisye.” Papopo mundu jo ŵatandite kulola, nipele ŵalongene nawo Che Yesu.
Isus i-a zis: “Du-te și mergi. Credința ta te-a făcut sănătos”. Imediat și-a recăpătat vederea și l-a urmat pe Isus pe drum.
