Luka 23
1 Nipele, ŵandu wose uŵachingangene pepala ŵajimi ni kwajausya Che Yesu mmbujo mwa che Pilato.
Toată ceata lor s-a sculat și L-au dus înaintea lui Pilat.
2 Ŵatandite kwaŵechetela, achitiji, “Twansimene mundu ju ali nkwalyungasya ŵandu ŵa chilambo chetu ali nkwakanya ŵandu kutyosya nsongo kwa Mwenye jwa ku Loma ni kulitenda kuti jwelejo ali Kilisito Nkulupusyo, Mwenye.”
Ei au început să-l acuze, zicând: “Am găsit pe omul acesta pervertindu-și națiunea, interzicând plata impozitelor către Cezar și spunând că el însuși este Hristos, un rege.”
3 Che Pilato ŵammusisye Che Yesu, “Ana mmweji ni mwenye jwa Ŵayahudi?” Che Yesu ŵajanjile, “Mmwejo mwasyene ni ummechete.”
Pilat L-a întrebat: “Tu ești Împăratul Iudeilor?” El i-a răspuns: “Așa spui tu”.
4 Nipele, che Pilato ŵaasalile achakulu ŵambopesi ni mpingo wa ŵandu, “Nganguchiwona chachili chose chakuti nannamule mundu ju.”
Pilat a zis preoților de seamă și mulțimii: “Nu găsesc nici un temei de acuzare împotriva omului acesta.”
5 Nambo ŵanyawo ŵachalile nnope achitiji, “Akwalyungasya ŵandu kwa majiganyo gao mu chilambo chose cha ku Yudea. Ŵatandite ku Galilaya ni sambano aiche apano.”
Dar ei insistau, zicând: “El stârnește poporul și învață în toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”
6 Che Pilato paŵapilikene yeleyo, ŵausisye, “Ana mundu ju ali jwa ku Galilaya?”
Pilat, când a auzit vorbindu-se de Galileea, a întrebat dacă omul acela este galileean.
7 Paŵaimanyilile kuti Che Yesu ŵaliji jwa chilambo chachili mu ulamusi u che Helode, ŵampeleche ku che Helode, juŵaliji kukoko ku Yelusalemu gele moŵa go.
Când a aflat că se afla sub jurisdicția lui Irod, l-a trimis la Irod, care se afla și el la Ierusalim în acele zile.
8 Che Helode paŵammweni Che Yesu ŵasangalele nnope. Chitandile kalakala ŵalajile kwawona pakuŵa ŵapilikene ngani syao, nombewo ŵalolelaga kwawona Che Yesu ali nkupanganya imanyisyo.
Când a văzut Irod pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de multă vreme voia să-L vadă, pentru că auzise multe lucruri despre El. Spera să vadă vreo minune făcută de el.
9 Nipele che Helode ŵammusisye Che Yesu mausyo gamajinji nambo Che Yesu nganajanga lili lyose.
L-a întrebat cu multe cuvinte, dar el nu i-a dat niciun răspuns.
10 Achakulu ŵambopesi ni ŵakwiganya Malajisyo uŵaliji pelepo ŵaŵechetele Che Yesu kwa machili.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau în picioare, acuzându-l cu vehemență.
11 Nipele, che Helode ni ŵangondo ŵakwe, ŵanyelwisye ni kwatukana Che Yesu ni kwawasya iwalo yakusalala ni ŵammuchisye ku che Pilato.
Irod cu soldații săi îl umileau și își băteau joc de el. Îmbrăcându-l în haine luxoase, l-au trimis înapoi la Pilat.
12 Lye lyuŵa lyo che Helode ni che Pilato ŵajilene ni kuŵa uganja pakuŵa chitandilile kalakala ŵatindene lyasi.
Irod și Pilat s-au împrietenit chiar în ziua aceea, căci înainte de aceasta erau dușmani unul cu altul.
13 Nipele, che Pilato ŵasimanisye achakulu ŵambopesi ni ilongola ni ŵandu,
Pilat a chemat pe preoții cei mai de seamă, pe dregători și pe popor,
14 ni ŵaasalile, “Mumbelechele mundu ju nchitiji ŵaliji nkwalyungasya ŵandu. Sambano mpilikane! Uneji sosilesosile ngani syao mmbujo mwenu nambo nganinansimana ni ligambo lili lyose lyankati indu imwammechetele.
și le-a zis: “Mi l-ați adus pe omul acesta ca pe unul care strică poporul și, după ce l-am cercetat înaintea voastră, n-am găsit nici un temei de acuzație împotriva omului acesta pentru cele de care îl acuzați.
15 Ngaŵa uneji pe, atamuno che Helode ammuchisye kukwetu pakuŵa nganaliwona ligambo lili lyose. Usyene ukulosya kuti mundu ju nganatenda chachili chose changalumbana chakwaŵajila chiwa.
Nici Irod, căci v-am trimis la el și vedeți, nu a făcut nimic vrednic de moarte.
16 Nipele, chilamule kuti aputikwe mbokola nombe chinalechelele.”
De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.”
17 Pakuŵa ŵasachilwe kwaugulila jwataŵikwe jumo katema ka Pasaka.
Și a trebuit să le dea drumul la un prizonier la sărbătoare.
18 Nambo wose ŵatandite kunyanyisya kwanakamo achitiji, “Mummulaje mundu ju, ntugopolele che Balaba!”
Dar toți au strigat împreună și au zis: “Departe de omul acesta! Eliberați-ne pe Baraba!” —
19 Che Balaba ŵataŵikwe mu nyuumba jakutaŵilwa ligongo lya kukamulangana ni ŵandu ŵaŵatindigenye mu musi ni mu utinda wo ŵaulajikwe mundu jumo.
unul care fusese aruncat în închisoare pentru o anumită revoltă în cetate și pentru crimă.
20 Che Pilato ŵasachile kwalechelela Che Yesu, ŵaŵechete nawo kaaŵili kwakunyanyisya.
Atunci Pilat le-a vorbit iarăși și a vrut să dea drumul lui Isus;
21 Nambo ŵanyawo ŵanyanyisye sooni, “Mwaŵambe pa nsalaba, Mwaŵambe pa nsalaba!”
dar ei strigau și ziceau: “Răstignește! Răstignește-l!”
22 Che Pilato ŵaasalile kaatatu, “Ana changalumbana chi chatesile mundu ju? Nganguliwona ligambo lililyose nkati mundu ju lyati ikwaŵajila chiwa. Nipele chilamule aputikwe mbokola ni kwalechelela.”
A treia oară le-a zis: “De ce? Ce rău a făcut omul acesta? Nu am găsit în el nicio crimă capitală. De aceea îl voi pedepsi și îl voi elibera.”
23 Nambo ŵanyawo ŵapundile kunyanyisya kwa machili nnope kuti Che Yesu akusachilwa kuŵambikwa pa nsalaba. Kumbesi kwakwe, maloŵe gao gapikaniche.
Dar ei insistau cu glasuri puternice, cerând să fie răstignit. Vocile lor și ale preoților de seamă au învins.
24 Che Pilato ŵalamwile kuti chasachilenje chipanganikwe.
Pilat a decretat să se facă ceea ce cereau ei.
25 Ŵangopwele jwelejo juŵataŵikwe kwa ligongo lya kutindiganya ni kuulaga ni kwatyochesya Che Yesu kwa ŵangondo kuti ŵatende mpela iŵasakaga.
L-a eliberat pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru insurecție și crimă, pentru care cereau ei, dar pe Isus l-a predat voinței lor.
26 Ŵangondo paŵalinji nkwajausya Che Yesu kukwaŵamba pa nsalaba ŵasimene ni mundu liina lyao che Simoni jwa ku Kulene, juŵatyochelaga mu nsinda kwinjila mu musi. Ŵankamwile ni kwatwika nsalaba ni kwakuya Che Yesu panyuma.
După ce L-au dus, au apucat pe Simon din Cirene, care venea de la țară, și au pus crucea pe el, ca s-o ducă după Isus.
27 Mpingo wekulungwa wa ŵandu wankuiye, mwa ŵanyawo ŵapali achakongwe uŵaliji nkulila nnope ni kulila kwa malumbo.
O mare mulțime de oameni îl urmau, inclusiv femei care și ele îl plângeau și îl jeleau.
28 Che Yesu ŵaagalauchile ŵanyawo ni kwasalila, “Mwanya achakongwe ŵa ku Yelusalemu! Ngasimulilila une nambo nlililile mwachinsyene ni ŵanache ŵenu.
Dar Isus, întorcându-se spre ele, le-a zis: “Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți pentru mine, ci plângeți pentru voi și pentru copiii voștri.
29 Pakuŵa moŵa chigaiche pachachiti, ‘Ŵana upile ŵangakuŵeleka ni ŵanganaŵeleka ni konjesya!’
Căci iată că vin zile în care se va spune: “Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut niciodată și de sânii care n-au alăptat niciodată!”.
30 Pelepo ni pachatande kuisalila ikwesya kuti ‘Ntugwilile!’ Ni matumbi, ‘Ntuunichile!’
Atunci vor începe să spună munților: “Cădeți peste noi!” și vor spune dealurilor: “Acoperiți-ne!”.
31 Pakuŵa, iŵaga ŵandu akutenda yeleyi kwa une jundi mpela chitela chachiŵisi. Ana chatende chichi kukwenu ŵandi mpela chitela chejumu?”
Căci, dacă fac aceste lucruri în copacul verde, ce se va face în cel uscat?”
32 Nombe ŵapali ŵandu ŵane ŵaŵili, uŵatendaga yangalumbana, ŵajigalikwe kukuulajikwa pamo ni Che Yesu.
Au mai fost și alți doi criminali, care au fost duși împreună cu el la moarte.
33 Paŵaiche kwiuto, liina lyakwe, “Chikalakasa cha Ntwe,” Nipele kweleko ŵaŵambile pa nsalaba Che Yesu pamo ni aŵala ŵaŵili uŵaitendekanyaga yangalumbana, jumo kundyo kwao ni jwine kunchiji.
Când au ajuns la locul numit “Craniul”, L-au răstignit acolo împreună cu criminalii, unul la dreapta și altul la stânga.
34 Che Yesu ŵatite, “Atati, mwalechelesye pakuŵa ngakuimanyilila yakuitendayi.” Nipele, ŵagaŵene iwalo yao kwa kuitendela gudugudu.
Isus a zis: “Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac.” Împărțind hainele lui între ei, au tras la sorți.
35 Ŵandu ŵajimi achilolaga. Achakulu ŵa chiyahudi ŵanjalwisye Che Yesu achitiji, “Ŵakulupwisye ŵane, sambano alikulupusye nsyene iŵaga jwelejo ni Kilisito Nkulupusyo jwasagulikwe ni Akunnungu!”
Poporul stătea și privea. Și conducătorii care erau cu ei își băteau joc de el, zicând: “A salvat pe alții. Să se salveze pe sine însuși, dacă acesta este Hristosul lui Dumnezeu, alesul lui!”
36 Ŵangondo nombewo ŵanjalwisye Che Yesu ni kwapelechela divai ja kuipa,
Soldații își băteau joc de El, venind la El și oferindu-i oțet,
37 ni ŵanyawo ŵansalile, “Iŵaga isyene mmwejo ni Mwenye jwa Ŵayahudi, nlikulupusye mwasyene.”
și zicând: “Dacă ești Împăratul Iudeilor, mântuiește-te!”
38 Ni pachanya nsalaba ŵaŵisile chindu chachilembekwe yele, “Aŵaŵa ALI MWENYE JWA ŴAYAHUDI.”
De asemenea, deasupra lui era scrisă o inscripție cu litere grecești, latinești și ebraice: “Acesta este REGELE EVREILOR”.
39 Jumo jwa aŵala uŵatendaga yangalumbana uŵaŵambikwe pepala ŵantukene Che Yesu achitiji, “Ana mmwejo ngati ni Kilisito Nkulupusyo? Nlikulupusye mwasyene noweji iyoyo peyo.”
Unul dintre cei spânzurați L-a insultat, zicând: “Dacă ești Hristosul, mântuiește-te pe Tine și pe noi!”
40 Nambo jwine jula ŵankalipile achitiji, “Ana mmweji ngankwajogopa Akunnungu namose kanandi? Namuno mmwejo nnamulikwe chisau ni ŵele.
Dar celălalt a răspuns și, mustrându-l, i-a zis: “Nu te temi tu de Dumnezeu, când ești sub aceeași osândă?
41 Mmwe ni une tukuŵajilwa, pakuŵa aji ni mbote ja sambi syatutesile. Nambo aju mundu ju nganapanganya chachili chose changalumbana.”
Și noi, într-adevăr, suntem drepți, căci primim răsplata cuvenită pentru faptele noastre, dar omul acesta nu a făcut nimic rău.”
42 Nipele ŵaŵechete, “Choonde Che Yesu! Mungumbuchile pachinchiinjila mu umwenye wenu.”
El i-a zis lui Isus: “Doamne, adu-ți aminte de mine când vei veni în Împărăția ta”.
43 Che Yesu ŵanjanjile jwelejo, “Isyene ngunsalila, lelo jino chimme pampepe none kumbepo.”
Isus i-a zis: “Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în Rai.”
44 Kaliji mpela katema ka lyuŵa pantwe, sooni kwaliji chipi pachilambo chose mpaka saa tisa,
Era pe la ceasul al șaselea și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea.
45 ni lyuŵa lyalesile kuŵala ni nguo ja lusasa ja mu Nyuumba ja Akunnungu japapwiche pambindikati.
Soarele s-a întunecat, iar perdeaua templului s-a rupt în două.
46 Che Yesu ŵanyanyisye achitiji, “Atati, ngujiŵika mbumu jangu mmakono mwenu.” Paŵamasile kuŵecheta gelego, ŵawile.
Isus, strigând cu glas tare, a zis: “Tată, în mâinile Tale Îmi dau duhul Meu!” După ce a spus aceasta, și-a dat ultima suflare.
47 Jwankulu jwaŵangondo paŵaiweni iyatendekweyo, ŵaakusisye Akunnungu achitiji, “Isyenepe, mundu ju jwaliji jwambone.”
Când a văzut centurionul ce se făcuse, a slăvit pe Dumnezeu, zicând: “Cu adevărat, acesta era un om drept.”
48 Mpingo wa ŵandu wasongangene ligongo lyakulola iyatendekwe, paŵaiweni yeleyo, ŵaujangene mmangwawo aninkuliputa pa ntima pao kwakulilasika.
Toate mulțimile care se adunaseră să vadă acest lucru, când au văzut ce s-a făcut, s-au întors acasă bătându-se pe piept.
49 Achambusanga ŵao wose ni achakongwe uŵalongene nawo kutyochela ku Galilaya, ŵajimi kwakutalichila, aninkulola yaikutyochela.
Toți cunoscuții lui și femeile care îl însoțeau din Galileea stăteau deoparte, privind aceste lucruri.
50 Jwapali mundu liina lyao che Yusufu, jumo jwa ŵantenga ŵa nkungulu wekulungwa wa Chiyahudi. Mundu ju ŵaliji jwambone ni jwakupanganya yaikwanonyelesya Akunnungu,
Și iată că era un om numit Iosif, care făcea parte din consiliu, un om bun și drept
51 ni nganajitichisyana nawo iŵaisachile ni kuipanganya. Jweleju jwaliji mundu jwa nsinda umo wa Chiyahudi waukuŵilanjikwa Alimataya ni jwaliji nkulolela Umwenye wa Akunnungu.
(nu consimțise la sfatul și la fapta lor), din Arimateea, cetate a iudeilor, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu.
52 Nipele, jwele mundu ŵajawile ku che Pilato, ŵaŵendile apegwe chiilu chi Che Yesu.
Acest om s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus.
53 Nipele, che Yusufu ŵachitulwisye chiilu pa nsalaba ni kuchiŵilijila ni sanda ni ŵachiŵisile mwilembe lilyasepekwe palwala, lilyaliji likanaŵe kuŵichikwa mundu.
Acesta l-a dat jos, l-a înfășurat într-o pânză de in și l-a pus într-un mormânt tăiat în piatră, unde nu fusese pus nimeni niciodată.
54 Lyele lyuŵa lyo lyaliji lyuŵa lyakuliŵika chile kwa ligongo lya Lyuŵa lya Kupumulila.
Era ziua Pregătirii și se apropia Sabatul.
55 Ni achakongwe uŵalongene nawo Che Yesu kutyochela ku Galilaya ŵala, ŵakuiye che Yusufu ni ŵaliweni lilembe lyo ni yachitite pakuŵichikwa chiilu chi Che Yesu.
Femeile care veniseră cu el din Galileea au venit după el și au văzut mormântul și cum fusese pus trupul Lui.
56 Nipele, ŵausile kumusi ni kulinganya mauta ga malahamu ni mauta gakununjila gakugapakasya chiilu chi Che Yesu. Lyuŵa lya Kupumulila ŵapumulile mpela igakuti kulamula Malajisyo.
Ele s-au întors și au pregătit miresme și miruri. În Sabat s-au odihnit conform poruncii.
