Luka 15
1 Lyuŵa limo, ŵakukumbikanya nsongo ŵajinji ni ŵa sambi ŵajinji ŵaiche ku Che Yesu kukwapilikanila.
Și toți vameșii și păcătoșii se apropiau de El ca să-L asculte.
2 Mafalisayo ni ŵakwiganya Malajisyo ga che Musa ŵatandite kunyinyita achitiji, “Munnole mundu ju! Akwapochela ŵaali ni sambi, sooni akulya nawo pamo.”
Fariseii și cărturarii murmurau și ziceau: “Omul acesta îi primește pe păcătoși și mănâncă cu ei.”
3 Che Yesu ŵaasalile chitagu chati,
Și le-a spus pilda aceasta:
4 “Ana jwapi mwa ŵanyamwe akolaga ngondolo mia moja, amanyililaga kuti jisoŵile jimo, ngakusileka asila tisini na tisa mwitinji ni kwaula kukujisosa jajisoŵile jila mpaka patajione?
“Cine dintre voi, dacă ar avea o sută de oi și ar pierde una dintre ele, nu ar lăsa cele nouăzeci și nouă în pustiu și nu s-ar duce după cea pierdută, până o va găsi?
5 Ni patajione chajijigale mmakoyo, achisangalalaga.
După ce o găsește, o poartă pe umeri, bucurându-se.
6 Pakwika kumangwao, chachaŵilanga achambusanga ŵao ni ŵapachiŵandi pao kwasalila, ‘Nsangalale pamo ni une, pakuŵa ngondolo jangu jijasoŵile jila najipatile.
Când se întoarce acasă, își cheamă prietenii și vecinii, spunându-le: “Bucurați-vă cu mine, căci am găsit oaia mea care era pierdută!”.
7 Ngunsalila kuti kwati iyoyo peyo ni kutichiŵa sangalala kwinani kwa ligongo lya mundu jumo jwali ni sambi kuleka sambi, kupunda ŵandu ŵakupanganya yaili yambone paujo pa Akunnungu tisini na tisa ŵangakusaka kuleka sambi.
Eu vă spun că și așa va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți care nu au nevoie de pocăință.
8 “Atamuno tujile, jwankongwe jumpepe jwana mbiya likumi, asoyesyaga mbiya jimo, ngaapamba lumuli ni kupyajila nyuumba achisosaga uchenene mpaka ajisimane?
“Sau ce femeie, dacă ar avea zece drahme, dacă ar pierde o drahmă, nu ar aprinde o lampă, nu ar mătura casa și nu ar căuta cu sârguință până ce ar găsi-o?
9 Ajisimanaga, chachaŵilanga achambusanga ŵao ni ŵapachiŵandi pao ni kuti, ‘Nsangalale pamo ni une, pakuŵa mbiya jangu jijasoŵile jila najiweni.’
După ce o găsește, își cheamă prietenele și vecinele, spunând: “Bucurați-vă cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem!”.
10 Ngunsalila, kwati iyoyo peyo ni yakuti pakusangalala achikatumetume ŵa kwinani ŵa Akunnungu ligongo lya jumo jwalesile sambi.”
Tot așa, vă spun, există bucurie în prezența îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește.”
11 Che Yesu ŵapundile kuŵecheta kwa chitagu achitiji, “Jwapali mundu jumo juŵakwete achachanda ŵaŵili.
El a zis: “Un om avea doi fii.
12 Jwannung'una jula ŵansalile atatigwe kuti, ‘Atati mumbe chigaŵanyo cha ipanje chachikung'wilila une.’ Nombewo ŵagaŵanyichisye wose ŵaŵili ipanje iŵakwete.
Cel mai tânăr dintre ei a zis tatălui său: “Tată, dă-mi partea mea din averea ta. Așa că a împărțit între ei averea lui.
13 Pangakaŵa moŵa, jwannung'una jula ŵajigele yakwe ila ni kwaula kuchilambo cha kutalika ni kweleko ŵatumie ipanje yakwe yose kwa wamba.
Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a adunat toate acestea și a călătorit într-o țară îndepărtată. Acolo și-a risipit averea cu un trai desfrânat.
14 Payamalile yose, kwatyochele sala jajikulungwa mchilambo mo ni ŵatandite kuchenjeuka pakuŵa nganakola chindu.
După ce a cheltuit totul, s-a ivit o foamete cruntă în țara aceea și a început să fie în nevoie.
15 Ŵajawile kwa mundu jumo jwa mwele mchilambo kukuŵenda masengo, nombewo ŵanjawisye kungunda ŵao kukugagosa maguluŵe.
S-a dus și s-a unit cu unul dintre cetățenii acelei țări, care l-a trimis pe câmpurile sale să hrănească porcii.
16 Ŵalajile kulya chakulya cha maguluŵe gala nambo ngapagwa mundu juŵampele chindu.
El a vrut să-și umple burta cu păstăile pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu i-a dat nimic.
17 Paŵaimanyilile iŵaliji ŵakuloŵela kundanda ŵatite, ‘Ana kwana ŵamasengo ŵalingwa kwa atati ŵangu ŵakulyanga ni kusigasya, none ligongo chi nguwa sala?
Când și-a revenit, a zis: “Câți dintre angajații tatălui meu au pâine de prisos, iar eu mor de foame!
18 Chimujile kwa atati ŵangu ni kwasalila, Atati une naleŵele Akunnungu ni nanneŵele nomwe ŵakwe.
Mă voi scula și mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: “Tată, am păcătuit împotriva cerului și în fața ta.
19 Nganguŵajilwa sooni kuŵilanjikwa mwanagwenu. Mundende mpela jumo jwa ŵamasengo ŵenu.’
Nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre robii tăi angajați!””'”.
20 Ŵatandite ulendo kuuja kwa atati ŵao. “Paŵaliji kwakutalichila kanandi, atatigwe ŵambweni ni kunkolela chanasa ni ŵammutuchile ni kwakomasya kwa unonyelo.
“S-a sculat și a venit la tatăl său. Dar, pe când era încă departe, tatăl său l-a văzut și, mișcat de milă, a alergat, s-a aruncat la gâtul lui și l-a sărutat.
21 Mwanagwao jula ŵansalile, ‘Atati, une naleŵele Akunnungu ni nanneŵele nomwe ŵakwe. Nganguŵajilwa sooni kuŵilanjikwa mwanagwenu.’
Fiul i-a zis: “Tată, am păcătuit împotriva cerului și în fața ta. Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău'.
22 Nambo atatigwe ŵaasalile achikapolo ŵao kuti, ‘Njanguye! Nkajigale chiwalo chambone mumwasye! Mumwasye pete ni italawanda!
Dar tatăl a zis slugilor sale: “Scoateți cea mai bună haină și îmbrăcați-l. Puneți-i un inel la mână și sandale la picioare.
23 Nkajijigale ng'ombe jamwana jakunakana jila njisikite, tulye ni kusangalala pamo!
Aduceți vițelul îngrășat, înjunghiați-l, să mâncăm și să sărbătorim;
24 Pakuŵa mwanangu ju kwangu une ŵaliji mpela jwamwe, nambo ali jwanjumi, ŵaliji asoŵile nambo sambano awoneche.’ Ni ŵatandite kusangalala pamo.
căci acesta, fiul meu, a fost mort și a înviat. Era pierdut și s-a regăsit”. Atunci au început să sărbătorească.
25 “Kele katemako mwanagwao jwankulungwa jula ŵaliji ku ngunda. Paŵaujaga ni kuŵandichila kumangwao, ŵakupikene kwimba ni kutyala.
“Și fiul său cel mare era la câmp. Când s-a apropiat de casă, a auzit muzică și dansuri.
26 Ŵambilasile jwakutumichila jumo ni ŵambusisye kuti, ‘Ana kwana chichi?’
A chemat la el pe unul dintre servitori și l-a întrebat ce se întâmplă.
27 Ni kapolo jula ŵanjanjile, ‘Apwenu ausile pamusi ni atati ŵenu asikite ng'ombe jamwana jakunakana ligongo lya ŵelewo pakuŵa ampochele ali jwanjumi.’
Acesta i-a spus: “A venit fratele tău, iar tatăl tău a omorât vițelul îngrășat, pentru că l-a primit înapoi sănătos și nevătămat.
28 “Nambo nchanda jwankulungwa jo ŵatumbile ni ŵakanile kwinjila nkati. Nipele atatigwe ŵakopweche ni kunchondelela kuti ajinjile.
Dar el s-a mâniat și nu a vrut să intre. De aceea tatăl său a ieșit și l-a rugat.
29 Nambo ŵelewo ŵanjanjile atatigwe kuti, ‘Nnole! Yaka yejinji i nantumichile mpela kapolo ni nganingane kunjitichisya makanyo genu. Mumbele chichi? Nganimumba atamuno kambusi kuti sangalale pamo ni achambusanga ŵangu!
Dar el a răspuns tatălui său: “Iată, în acești mulți ani te-am slujit și niciodată nu am nesocotit o poruncă de-a ta, dar niciodată nu mi-ai dat un țap, ca să sărbătoresc cu prietenii mei.
30 Nambo paŵaiche aju mwanagwenu jwajonasile chipanje chenu kwa kulaŵalaŵa, munsikitile jwelejo ng'ombe jamwana jakunakana jila.’
Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a devorat traiul cu prostituatele, ai ucis vițelul îngrășat pentru el.
31 Atatigwe ŵanjanjile kuti, ‘Mwanangu, mmwe nndi pamo none moŵa gose ni yose ingwete ili yenu.
El i-a zis: “Fiule, tu ești totdeauna cu mine și tot ce este al meu este al tău.
32 Kwa yele yatuŵajile kutenda chindimba ni kusangalala, ligongo mpwenuju, kwanguune ŵaliji mpela jwamwe nambo sambano ali jwanjumi ni ŵaliji asoŵile nambo sambano awoneche.’”
Darse cuvenea să sărbătorim și să ne bucurăm, pentru că acesta, fratele tău, era mort și a înviat. Era pierdut și s-a găsit”.”
