Luka 11
1 Lyuŵa limo, Che Yesu ŵaliji nkupopela peuto pamo, paŵamasile, jumo jwa ŵakulijiganya ŵao ŵatite, “Ambuje, ntujiganye kupopela, kwati mpela che Yohana Ŵakubatisya iŵatite pakwajiganya ŵakulijiganya ŵao.”
După ce a terminat de rugat într-un loc, unul din ucenicii Săi I-a zis: “Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii Săi.”
2 Che Yesu ŵaasalile, “Pankupopela, njileje yelei, ‘Atati, Liina lyenu lijinichilwe, Umwenye wenu uiche.
El le-a zis: “Când vă rugați, spuneți, “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele tău să fie păstrat sfânt. Fie ca Împărăția Ta să vină. Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
3 Ntupe chakulya chetu cha lyuŵa ni lyuŵa.
Dă-ne în fiecare zi pâinea noastră cea de toate zilele.
4 Ntulechelesye sambi syetu, pakuŵa uweji nombe tukwalechelesya wose ŵakutuleŵela. Ni sooni nkatujinjisya nkulinjikwa.’”
Iartă-ne nouă păcatele noastre, pentru că și noi înșine iertăm tuturor celor care ne sunt datori. Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne pe noi de cel rău”.”
5 Ni Che Yesu ŵaasalile kuti, “Tujile jumo jwenu akwete ambusanga ni anjaulilaga pasikati chilo ni kunsalila, ‘Ambusanga, mungongosye mikate jitatu none chinambuchisye,
El le-a zis: “Care dintre voi, dacă vă veți duce la miezul nopții la un prieten și-i veți spune: “Prietene, împrumută-mi trei pâini,
6 pakuŵa ambusanga ŵangu ali mu ulendo, asepuchile kumusi none nganingola chakwapa.’
căci un prieten de-al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să-i pun înainte,
7 Nganichisye kuti ambusanga ŵenu akanjanjile ali nkati, ‘Nkaasausya une! Pakuŵa masile kuugala nnango. Une ni achiŵanangu tugonile ni ngangukombola kwimuka ni kumpa!’
iar el, dinăuntru, va răspunde și va zice: “Nu mă deranja. Ușa este acum închisă, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic și să ți-i dau'?”?
8 Isyene ngunsalila kuti, ngaajimuka ni kwapa atamuno ali ambusanga gwao pe, nambo ligongo lya mundu jo ichajile pakupunda kwachondelela, chajimuche ni kwapa chachili chose chakuchisaka.
Vă spun că, deși nu se va ridica și nu i le va da, pentru că este prietenul lui, totuși, datorită insistenței lui, se va ridica și îi va da atâtea câte îi trebuie.
9 “Nipele none ngunsalila yakuti, mmende ni ŵanyamwe chimpegwe, nsose ni ŵanyamwe chinnyiwone, mpoposye ni ŵanyamwe chachimbugulila nnango.
“Vă spun: cereți și vi se va da. Continuați să căutați și veți găsi. Continuați să bateți la ușă și vi se va deschide.
10 Pakuŵa jwalijose jwakuŵenda akupegwa ni jwakusosa akupata ni jwakupoposya, nnango ukuugulikwa kwa ligongo lyakwe.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
11 Ana, atati chi mwa ŵanyamwe, mwanache aŵendaga somba, chachiapa lijoka kuleka kwapa somba?
Care dintre voi, taților, dacă fiul vostru va cere o pâine, îi va da o piatră? Sau, dacă va cere un pește, nu-i va da un șarpe în loc de pește, nu-i așa?
12 Pane ŵaŵendaga lindanda, ana chachapa likoloto?
Sau, dacă va cere un ou, nu-i va da un scorpion, nu-i așa?
13 Chisau ŵanyamwe ŵangalumbana, nkumanyilila kwapa achiŵana ŵenu indu yambone, isyene Atati ŵenu ŵa kwinani chiŵape Mbumu jwa Akunnungu aŵala ŵakwaŵenda.”
Dacă voi, deci, fiind răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru ceresc va da Duhul Sfânt celor care i-l cer?”
14 Lyuŵa limo Che Yesu ŵaliji nkukoposya lisoka lilyantendekenye mundu anaŵechete. Pilyakopweche lisoka lyo, jwangaŵecheta jo, ŵakombwele kuŵecheta, ni mpingo wa ŵandu ŵasimosile.
El scotea un demon, și acesta era mut. După ce demonul a ieșit, muticul a vorbit; și mulțimile se mirau.
15 Nambo ŵane mwa ŵelewo ŵatite, “Akugakoposya masoka kwa ulamusi wa Belesebuli, jwankulu jwa masoka.”
Dar unii dintre ei ziceau: “El scoate demonii prin Beelzebul, prințul demonilor.”
16 Ni ŵane ŵalinjile kwakwaŵenda ŵalosye chimanyisyo chakuti ulamusi wao utyochele kwinani.
Alții, punându-l la încercare, căutau de la el un semn din cer.
17 Nambo Che Yesu, achimanyililaga ng'anisyo syao ni ŵaasalile ŵanyawo, “Ŵandu ŵa umwenye wauliwose aputanaga achinsyene pe wele umwenye wo chiugwe ni ŵandu wa nyuumba jajili jose ŵaputanaga achinsyene pe ŵandu ŵa nyuumba jo chajonasiche.
Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată. O casă împărțită împotriva ei însăși cade.
18 Nipele iŵaga Shetani akulikanila nsyene, umwenye wakwe chiulame? Nguti yeleyi pakuŵa ŵanyamwe nkuumecheta kuti ngugakoposya masoka kwa ulamusi wa Belesebuli.
Dacă și Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va rezista împărăția lui? Căci voi spuneți că eu scot demoni prin Beelzebul.
19 Ŵakulijiganya ŵenu nombe akugakoposya masoka mpela inguti kupanganya une, iŵele uli menema musalile kuti ngugakoposya masoka kwa ulamusi wa Belesebuli? Nipele ŵanyawo ni utachinnamula ŵanyamwe.
Dar dacă Eu scot demoni prin Beelzebul, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
20 Nambo iŵaga ngugakoposya masoka kwa ulamusi wa Akunnungu, nipele nnyimanyilile kuti Umwenye wa Akunnungu umasile kwika kukwenu.
Dar dacă eu, prin degetul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit la voi.
21 “Mundu jwali ni machili pakulindilila nyuumba jakwe ni yakumenyanila yakwe, ipanje yakwe yose chigosekwe.
“Când un om puternic, înarmat până-n dinți, își păzește locuința, bunurile sale sunt în siguranță.
22 Nambo aikaga jŵapundile machili ni kumputa, jwelejo akunsumula yakumenyanila yose iyaikulupililaga yo ni kuigaŵanya iŵasumwile.
Dar când cineva mai puternic îl atacă și îl învinge, îi ia toată armura în care se încredea și își împarte prada.
23 “Mundu jwalijose jwanganaŵa pamo ni une, akunganila ni mundu jwalijose jwangakusakulila pamo ni une, jwelejo akupwilinganya.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea. Cine nu se adună cu mine se risipește.
24 “Lisoka lyankopokaga mundu likusyungula syungula mwipululu mwangali meesi lichisosaga pakupumulila. Palikulepela likuti, ‘Chimujile ku nyuumba jangu kungopochela kula.’
După ce a ieșit din om, duhul necurat trece prin locuri uscate, căutând odihnă; și, cum nu găsește nimic, zice: “Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
25 Palikuujila, akujisimana nyuumba jila jili jepyajile ni mwekotopasye.
Când se întoarce, o găsește măturată și pusă în ordine.
26 Nipele likwaula kukugajigala masoka gane saba gakusakala kupunda ŵelewo, gose gakwaula kukunjinjila mundu jula. Kumbesi kwakwe mundu jo akuŵa jwakusakala kupunda iŵaliji kundanda.”
Atunci se duce și ia alte șapte duhuri mai rele decât el, intră și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima.”
27 Che Yesu paŵaliji nkuŵecheta gelego, jumo jwa achakongwe jwa mumpingo mwa ŵandu mula, ŵanyanyisye liloŵe achitiji, “Jwana upile jwankongwe jwambeleche ni kunjonjesya jo!”
Pe când zicea El aceste lucruri, o femeie din mulțime a ridicat glasul și I-a zis: “Binecuvântat este pântecele care Te-a născut și sânii care Te-au alăptat!”
28 Nambo Che Yesu ŵaŵechete, “Nambo ŵana upile wakupunda ŵakulipilikanichisya liloŵe lya Akunnungu ni kwitichisya.”
Iar el a zis: “Dimpotrivă, fericiți cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc.”
29 Nipele, mpingo wa ŵandu paŵaliji nkoonjecheka, Che Yesu ŵatandite kusala, “Uŵelesi wu uli uŵelesi wa kusakala. Ukusaka chimanyisyo, nambo ngaupegwa chimanyisyo chachili chose ikaŵe chimanyisyo chi che Yona chila.
Când s-a adunat mulțimea la El, a început să zică: “Acesta este un neam rău. Ea caută un semn. Nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.
30 Mpela che Yona iŵaliji chimanyisyo cha ŵandu wa ku Ninawi ni iyoyo peyo Mwana jwa Mundu chachiŵa chimanyisyo kwa uŵelesi wu.
Căci, după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, așa va fi și Fiul Omului pentru acest neam.
31 Iyoyo peyo pa lyuŵa lyakulamulila Mwenye jwankongwe jwa ku Sheba chakopochele pamo ni ŵandu wa uŵelesi wu, nombewo chachisala kuti uŵelesi wu wanamagambo. Pakuŵa ŵelewo ŵaumile kwakutalichila, ŵaiche kukugapikanila maloŵe gambone ga lunda ga mwenye che Selemani, nambo pelepa apali jwankulu kupunda mwenye che Selemani.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecată împreună cu oamenii acestui neam și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată că unul mai mare decât Solomon este aici.
32 Ŵandu ŵa ku Ninawi chakopochele pa lyuŵa lya malamulo lyo pamo ni ŵandu ŵa uŵelesi wu, nombewo chachisala kuti uŵelesi wu wanamagambo. Pakuŵa ŵandu ŵa ku Ninawi ŵalesile sambi ligongo lya kulalichilwa utenga wa Akunnungu ni che Yona, nambo pelepa kwana jwankulu kwapunda che Yona.
Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împreună cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată, unul mai mare decât Iona este aici.
33 “Ngapagwa mundu jwakupamba lumuli ni kulusisa pane kuluunichila ni lulo nambo akuluŵika pachanya chindu chakuŵichila lumuli, kuti ŵakwinjila mwelemo akombole kulola lilanguka lyakwe.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o pune în pivniță sau sub un coș, ci pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră.
34 Lumuli lwa chiilu chenu luli liso lyenu, lyaŵaga lyansima, chiilu chenu chose chichiŵe mu lilanguka, nambo lyaŵaga ngaŵa lyansima, nombe chiilu chenu chichiŵe muchipi.
Lampa trupului este ochiul. De aceea, când ochiul tău este bun, tot corpul tău este și el plin de lumină; dar când este rău, tot corpul tău este plin de întuneric.
35 Nlilolechesye yambone kuti lilanguka lyalili nkati mwenu likaika kugalauka kuŵa chipi.
De aceea, vedeți dacă lumina care este în voi nu este întuneric.
36 Nipele, iŵaga chiilu chenu chose chaŵaga ni lilanguka, pangali chiŵalo chachichiŵe pa chipi, chiilu cho chiching'alime yambone mpela lumuli lwalukuti pakunlanguchisya ni lilanguka lyakwe.”
Așadar, dacă tot trupul vostru este plin de lumină, neavând nicio parte întunecată, va fi în întregime plin de lumină, ca atunci când lampa cu strălucirea ei strălucitoare vă luminează.”
37 Che Yesu paŵamasile kusala yeleyo, Mfalisayo jumo ŵaalaliche kumangwao kuti akalye nawo chakulya, nombewo ŵajinjile ni kutama kulya.
Pe când vorbea el, un fariseu l-a invitat să ia masa cu el. El a intrat și s-a așezat la masă.
38 Nambo Mfalisayo jo ŵansimosile Che Yesu kwawona alinkutama panganaŵa kaje chikanaŵe chakulya.
Fariseul, când l-a văzut, s-a mirat că nu se spălase mai întâi înainte de cină.
39 Pele Ambuje ŵansalile, “Ŵanyamwe Mafalisayo, nkosya ngao ni mbale kwa paasa, nambo nkati mwenu ngumbele chigongomalo ni ungalimate.
Domnul i-a zis: “Voi, fariseii, curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar partea voastră interioară este plină de șantaj și de răutate.
40 Ŵakuloŵela ŵanyamwe! Ana, ngaŵa Akunnungu ŵaŵapanganyisye paasa ni ŵaŵapanganyisye nkati mo?
Voi, nebunilor, nu cumva Cel care a făcut partea exterioară nu a făcut și partea interioară?
41 Nambo mwapeje ŵandu ŵakulaga indu yaili nkati ngao ni mbale ni indu ine yose chiiŵe yambone kukwenu.
Dar dați ca daruri celor nevoiași cele dinăuntru și iată că toate lucrurile vor fi curate pentru voi.
42 “Nambo ulaje uŵe kukwenu ŵanyamwe Mafalisayo, pakuŵa nkwausya liunjili lya kumi namose pachanya masamba ga kununjila ga mimela gakunonyesya chakulya ni mchicha ni masamba gane gane ni kuleka kwapanganyichisya ŵandu yaikuŵajilwa ni kwanonyela Akunnungu. Mwaŵajilwe kukamulisya yaandanda yo pangaliŵalila yaaŵili yo.
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială pentru mentă, rudenie și orice altă plantă, dar ocoliți dreptatea și dragostea lui Dumnezeu. Ar fi trebuit să le faceți pe acestea și să nu le lăsați pe celelalte nefăcute.
43 “Nambo ulaje uŵe kukwenu, ŵanyamwe Mafalisayo, pakuŵa ikunnonyela kutama mmbujo mu itengu ya achakulungwa mu mmajumba ga kupopelela ni kunkomasya kwa kuchimbichisya paŵachingangene ŵandu.
Vai de voi, fariseilor! Pentru că vă plac locurile cele mai bune din sinagogi și salutul din piețe.
44 Ulaje uŵe kukwenu, pakuŵa nkulandana ni malembe gangali chilosyo, ŵandu akupita pachanya pakwe, pangaimanyilila.”
Vai vouă, cărturari și farisei, ipocriților! Pentru că sunteți ca niște morminte ascunse, iar cei care umblă peste ele nu știu.”
45 Jumo jwa ŵamalamulo ŵajanjile, “Jwakwiganya, pankusala yelei ngati nkutujalusya nowe ŵakwe.”
Unul dintre avocați i-a răspuns: “Învățătorule, spunând aceasta, ne insulți și pe noi.”
46 Che Yesu ŵajanjile, “Ulaje uŵe kukwenu ŵanyamwe ŵakwiganya Malajisyo, pakuŵa nkwatwika ŵandu misigo jakutopela jangatwichilika ni mwachinsyene ngankujongola namose chala kwakamusya.
El a zis: “Vai de voi, avocaților! Pentru că îi încărcați pe oameni cu poveri greu de purtat, iar voi înșivă nu ridicați nici măcar un deget pentru a ajuta la purtarea acestor poveri.
47 Ulaje uŵe kukwenu, pakuŵa nkugumba malembe ga ŵakulondola ŵa Akunnungu, ŵaŵaulajikwe ni achambuje ŵenu.
Vai de voi! Pentru că voi construiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
48 Iyoyo peyo ŵanyamwe nkuŵalanga ni kwitichisya masengo ga achambuje ŵenu pakuŵa ŵelewo ŵauleje ŵakulondola ŵa Akunnungu ni ŵanyamwe nkugumba malembe gao.
Așa că voi mărturisiți și consimțiți la faptele părinților voștri. Căci ei i-au ucis, iar voi le construiți mormintele.
49 Ni kwaligongo lyo, lunda lwa Akunnungu lwatite, ‘Chinampe ŵakulondola ŵa Akunnungu ni achinduna, nambo ŵane mwa ŵanyawo chachaulaga ni ŵane ŵao chachalagasya.’
De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: “Voi trimite la ei profeți și apostoli; și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor prigoni,
50 Nipele uŵelesi uu chiuchilagaswa kwaligongo lya chiwa cha ŵakulondola ŵa Akunnungu ŵana wose ŵaŵaulegwe chitandile kupagwa chilambo,
pentru ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de acest neam,
51 chitandile kuulagwa ku che Habili kwichila che Sakalia, juŵaulegwe pasikati ja chilisa ni Nyuumba ja Akunnungu. Eloo, ngunsalila kuti, au uŵelesi uu chiuchilagaswa kwa yele isambo yo.
de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și sanctuar. Da, vă spun, va fi cerut de această generație.
52 “Ulaje uŵe kukwenu ŵanyamwe ŵakwiganya Malajisyo pakuŵa njigele chiugulilo cha nnango wa umanyilisi ni mwachinsyene nganinjinjila ni ŵaŵajinjilaga mwelemo mwalekasisye kuti akajinjila.”
Vai de voi, avocaților! Căci ați luat cheia cunoștinței. Voi înșivă nu ați intrat înăuntru, iar pe cei care intrau, voi i-ați împiedicat.”
53 Che Yesu ŵatyosile mwelemo, chitandile pelepo ŵakwiganya Malajisyo ni Mafalisayo ŵatandite kwachima kwannope ni kwausya mausyo gamajinji.
Pe când le spunea El aceste lucruri, cărturarii și fariseii au început să se mânie cumplit și să scoată multe lucruri de la El,
54 Ŵasakaga ŵatanjisye kwa maloŵe gao.
pândindu-L și căutând să-L prindă în ceva ce ar putea să spună, ca să-L acuze.
